Examenul de bacalaureat este iar în actualitate. Proba de foc pentru absolvenții de liceu a ajuns un scop în sine, pentru care se fac pregătiri speciale necesare mediei de trecere. Exigența sporită s-a exprimat prin măsuri de supraveghere strictă a examenului, inclus de SRI în mandatul lui Maior în problemă de securitate națională. Acțiunea operativă declanșată la nivelul întregii țări a avut ca rezultat furnizarea de probe - interceptări, filmări ș.a - pentru procurorii gata să încătușeze profesori și elevi. Cazul de la Liceul Bolintineanu din Capitală va rămâne în analele serviciului de informații ca un model de extindere a câmpului tactic în zone sensibile. Elevii au fost atunci avertizați că frica a devenit în România un element al existenței. Nu a răspuns nimeni pentru anchetarea ,,în vrac” a elevilor, nici pentru terorizarea profesorilor și scoaterea din examen a candidaților. Procesele deschise pentru fraudarea Bac-ului au avut sentințe la ,,comandă” pentru a justifica acțiunea asumată de Maior în 2013. Nu se știe dacă Bac-ul a fost scos din lista de evenimente cu potențial de atentat la siguranța națională. Atunci interesul era să fie pusă ștampila ,,românii sunt corupți de mici” pentru a alimenta uzina binomului care lucra la foc continuu.
Procentul de promovabilitate la Bac se plasează spre 66 la sută, ceea ce înseamnă că o treime dintre absolvenții de liceu nu obțin diploma care le-ar deschide calea spre universitate. Rata de eșec este excesiv de mare și are consecințe dezastruoase pentru sute de mii de tineri care au făcut liceul degeaba. Aceasta denotă o criză de sistem, dar problema este ocolită cu grație de toate instituțiile care pot decide în privința educației. Ecaterina Andronescu propunea o diferențiere a bacalaureatului după grade de dificultate și care să fie articulate cu pașii următori din viața tănărului liceean. În Franța, rata de succes la bacalaureat este de peste 80 la sută și este diferențiat pe câteva profiluri. Tipul ,,S” dă posibilitatea de a accesa orice facultate, tipul ,,tehnologic” are limitări de domenii de urmat. De ce nu se pot prelua și în România modele din Europa, mai flexibile, în acord cu capacitățile intelectuale și gradele de pregătire ale elevilor, cu înclinații și intenții de cariere?
Acum, bacalaureatul fiind privit doar ca un scop final, este o barieră peste care nu mai există continuitate. Examenul nu este integrat ca o punte firească pentru trecerea la învățământul superior, ci devine o ghilotină pentru un elev din trei blocat la accesul spre pregătirea de un nivel mai înalt, specializată.