Examenul de bacalaureat a devenit un dezastru național după introducerea camerelor video care supreveghează elevii în sălile de clasă. Primii ani au fost cei mai dificili, mulți dintre elevi declarând că au fost intimidați de sistemul de supraveghere, apoi s-au înregistrat progrese, de la o sesiune la alta. Anul trecut a fost primul în care procentul de promovabilitate a crescut aproape nesemnificativ față de anul precedent. Dacă trendul ascendent se păstrează, anul acesta ar trebui să se înregistreze un grad de promovabilitate de aproape 70% după prima sesiune, ceea ce își dorește atât Ministerul Educației, cât și Ministerul Muncii, dar mai ales universitățile, care au rămas cu foarte puțini studenți. Astăzi începe sesiunea de vară a bacalaureatului, cu proba orală la limba română.
În ultimii ani s-a vorbit despre necesitatea de a relaxa subiectele de la bacalaureat și mai ales de a introduce examene alternative, astfel încât să nu se creeze haos pe piața forței de muncă. Câteva sute de mii de absolvenți de liceu fără examenul final în zece ani înseamnă o încărcare cu viitori asistați social în următoarele două-trei decenii, pentru că cei mai mulți dintre acești absolvenți nu-și mai dau niciodată examenul maturității. Experiența ultimului deceniu arată că elevii care nu reușesc să ia bacalaureatul renunță la continuarea școlii și pleacă la muncă în străinătate, urmând să se întoarcă după mai mulți ani, fără asigurări sociale și cu specializări incerte, după ce își găsesc locuri de muncă de zilieri.
Cifrele dezastrului din ultimii ani
În numai trei ani, din 2009 până în 2012, promovabilitatea la bacalaureat s-a prăbuşit de la aproape 80%, la 44%. În 2009 promovau bacalaureatul 79,95% dintre absolvenții de liceu, iar în 2010, procentul a scăzut dramatic, la 67,4%, apoi la 45,73% în 2011 și a ajuns la 44,47% în 2012, acesta fiind cel mai slab procent din istoria României. Momentul zero al prăbușirii a fost introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen, încă din 2008, prin proiectul pilot susținut de fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu. Apoi s-a generalizat, în august 2010, când ministrul Educației, Daniel Funeriu, a aprobat Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat 2011, aprobata prin Ordinul de ministru nr. 4799/31.08.2010. “Elevii ar trebui să fie supravegheați cu camere video la toate examenele. Am vrea să avem astfel de camere în toate sălile de examen. Cred că o astfel de măsură ar conferi o credibilitate mai mare sistemului”, declara ministrul Ecaterina Andronescu în 2009. Măsura urma să fie pusă în aplicare până la examenul de bacalaureat din 2010, după ce supravegherea video fusese aplicată pentru prima dată la a doua sesiune a bacalaureatului din 2008, când au fost instalate camere pe holurile mai multor centre de examen din București. Sistemul a devenit funcțional în toată țara abia în 2011, când s-au înregistrat rezultate catastrofale: peste 100.000 de absolvenţi picaţi în prima sesiune, alţi aproape 1.000 eliminaţi pentru fraudă şi primele licee fără niciun candidat admis. Elevii s-au obișnuit în următorii ani cu ideea că sunt supravegheați și trebuie să învețe, iar rezultatele s-au mai îmbunătăâit din 2013. În 2015 s-a constatat că doar 5% dintre unităţile de învăţământ aveau în sălile pentru examenul de bacalaureat camere video care înregistrează şi audio, iar fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, preciza că achiziţia acestor echipamente nu a fost o obligaţie, ci o recomandare.
Rata este în creștere continuă
Anul trecut, rata de promovare a fost de 62,8% raporta la numărul de înscriști și de 66,7% raportat la cei care au susținut bacalaureatul, în sesiunea din vară, cu numai 0,3% mai mult față de aceeași etapă din 2015. După contestații s-a ajuns la o rată de 67,9%. “Este un procent care reflectă starea din învăţământ. Sunt cauze care ţin de structură şi de modul în care sunt abordate disciplinele pe care studiază elevii. Trebuie să luăm măsuri și să îmbunătăţim situaţia”, declara fostul ministru al Educație, Mircea Dumitru. În sesiunea de vară de anul trecut, doar doi din trei absolvenți au promovat, rata fiind de 66,7% înainte de contestații. Din cei peste 137.300 de elevi înscriși au obținut medii peste 6 doar 86.262. Cu toate acestea, anul trecut s-au înregistrat cele mai bune rezultate din ultimii șapte ani. La a doua sesiune, doar 24% dintre elevii care au susținut examenul au reușit să obțină media 6. De asemenea, s-a înregistrat promovabilitate zero în mai multe licee.
Fluctuațiile din sistemul de Educație au fost o altă problemă majoră care a stat la baza dezastrului din nultimii ani, dacă luăm în considerare faptul că numai în anul 2012 s-au schimbat șase miniștri ai Educației. Anul acesta s-au schimbat deja trei secretari de stat, în câteva luni.
Bacalaureat diferențiat, peste patru ani
Legea Educației s-ar putea schimba până la finalul acestui an, fie printr-o nouă lege, fie prin modificări semnificative aduse celei actuale, dar se va putea aplica abia după patru ani de la publicarea în Monitorul Oficial. Au existat mai multe propuneri, în ultimii ani, pentru a se introduce forme diferite ale examenului final, astfel încât să li se dea cât mai multor absolvenți șansa de a avea o carieră profesională. Rezultatele foarte proaste la bacalaureat, cu promovabilitate de circa 60%, a dus la concluzia că un singur bacalaureat național afectează atât sistemul de Educație, cât și economia națională, iar elevilor ar trebui să li se dea șansa de a promova și alte forme ale examenului final, fie unul profesional, fie vocațional sau tehnologic. „În cadrul dezbaterii din Parlament se vor discuta mai multe propuneri, care înseamnă două sau trei tipuri de bacalaureat. Deja avem peste un milion de elevi fără examen de bacalaureat în ultimii zece ani”, spune Liviu Pop. Până la bacalaureatul diferențiat, însă, elevii sunt nevoiți să se confrunte în continuare cu cerințele actuale.