Ţările membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia ca până pe data de 1 aprilie să transmită Comisiei Europene planurile naţionale de reducere a poluării aerului, dar până la expirarea termenului limită doar jumătate reuşiseră să se conformeze acestei cerinţe. Printre ele şi România. Un raport publicat luna trecută de către Comisia Europeană avertiza că ţara noastră continuă să aibă mari probleme în ceea ce priveşte calitatea aerului, principalele surse de poluare provenind din sectorul transporturilor şi din cel al energiei. Pe de altă parte, România este afectată puternic şi de poluarea provenită de la termocentralele din Balcanii de Vest.
Programele de reducere a poluării aerului sunt o cerinţă în conformitate cu Directiva privind plafoanele naţionale de emisii care stabileşte obiective pentru fiecare ţară. În acest context, ţările UE au obligaţia de a detalia măsurile pe care guvernele le vor utiliza pentru a reduce emisiile din domenii precum transportul, industria şi agricultura. Anul trecut, Comisia Europeană a trimis România, alături de Franţa, Germania, Ungaria, Italia şi Marea Britanie în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că nu au reuşit să reducă emisiile suficient de repede pentru a se conforma standardelor UE privind calitatea aerului.
Dacă legislaţia în domeniul mediului ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce priveşte costurile legate de sănătate şi costurile pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de euro pe an.
16% din emisiile de CO2 provin în România de la termocentralele pe cărbune.
Pericolul numit Balcanii de Vest
Balcanii de Vest (Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Kosovo şi Serbia) găzduiesc 16 termocentrale pe cărbune depăşite tehnologic, ele poluând la fel de mult precum cele 250 de termocentrale din UE, potrivit studiului lansat la Bruxelles “Cărbunele și poluarea cronică”, realizat de mai multe ONG-uri de mediu. Efectele se resimt cel mai puternic în ţările învecinate precum România, Italia, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Croaţia. În 2016, cele 16 centrale, cu o capacitate totală de 8 GW, au eliberat în atmosferă mai mult dioxid de sulf (SO2) decât totalitatea termocentralelor pe cărbune din UE (250 de instalaţii cu capacitate totală de 156 GW).
Costuri medicale mari
Statele membre ale UE care se învecinează cu ţările din Balcanii de Vest, precum Italia, România, Ungaria şi Bulgaria, au de suportat cele mai mari costuri medicale. În cazul României şi Bulgariei, vorbim despre cele mai sărace state membre UE, care au bugete pentru sănătate mai mici şi care întâmpină dificultăţi în a suporta costurile poluării transfrontaliere a aerului din cauza cărbunelui. În România, costurile medicale de pe urma poluării cu cărbune din Balcanii de Vest se ridică la 0,5-1,1 miliarde de euro pe an, ceea ce a însemnat 7-13% din bugetul pentru sănătate în 2016. În Bulgaria, s-au cheltuit 0,3-0,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 10-18% din bugetul total pentru sănătate pe 2016.
Poluarea face victime
Dintre ţările din Balcanii de Vest, sănătatea publică a Serbiei este cea care a avut cel mai mult de suferit din cauza poluării cu cărbune. Au fost înregistrate 570 de cazuri de moarte prematură, potrivit analizei “Cărbunele și poluarea cronică”, care a ajuns la această cifră în urma unui studiu bazat pe o metodologie aprobată de Organizația Mondială a Sănătății și Comisia Europeană. În acelaşi timp, la nivelul UE, cea mai afectată este România, unde 380 de oameni au murit înainte de vreme în 2016, ea fiind urmată de Italia, cu 370 de cazuri.
Primele 10 termocentrale din Europa ca nivel de poluare cu emisii de particule în suspensie (PM10) în 2016 (tone)
Kosovo B (Kosovo) - 6.324
Gacko (Bosnia și Herțegovina) - 4.125
Kolubara A (Serbia) - 3.255
NikolaTesla A (Serbia) - 2.680
Ugljevik (Bosnia și Herțegovina) - 2.549
Bitola (Macedonia de Nord) - 2.491
Kostolac B (Serbia) - 2.340
Adamow (Polonia) - 2.282
Mintia (România) - 2.105
Kostolac A (Serbia) - 1.030
Sursa: Studiul “Cărbunele și poluarea cronică”
Din 2021 vor intra în vigoare, la nivelul UE, noile standarde privind emisiile poluante ale termocentralelor, care sunt mult mai restrictive, iar pentru termocentralele româneşti, acest lucru înseamnă investiţii estimate la circa 1,9 miliarde de euro