După doborârea balonului chinezesc de către o rachetă lansată din aer de aviația americană, - la capătul unui incident care a lăsat Washingtonul perplex într-o odisee derulată timp de trei zile, deasupra părții continentale a Statelor Unite -, nimeni nu pare să înțeleagă ce anume s-a întâmplat de fapt.
Atunci când balonul a fost reperat, Beijingul a susținut că era un dirijabil de observare a vremii, aflat din întâmplare în zonă, după ce s-a abătut accidental de la cursul său. Explicația a atras imediat ironiile Pentagonului, care a afirmat că balonul a fost manevrat și a făcut câteva viraje deliberate, ajungând la un moment dat tocmai deasupra statului Montana, unde se află o parte din silozurile arsenalului american de rachete balistice intercontinentale nucleare.
Fiecare o ține pe a lui
La doar câteva minute după atacul asupra balonului, chinezii au insistat că obiectul era doar un dirijabil civil rătăcitor, folosit în principal pentru cercetări meteorologice, care a deviat din cauza vântului și care avea doar capacități limitate de „autodirecționare”. De asemenea, autoritățile de la Beijing au avertizat administrația de la Washington că incidentul se va solda cu „acțiuni ulterioare”.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe a declarat că folosirea forței de către SUA a fost „o reacție exagerată evidentă, precum și o încălcare gravă a practicilor internaționale”. „China va susține cu hotărâre drepturile și interesele legitime ale companiei în cauză și, în același timp, își rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare ca răspuns!”, a avertizat același minister.
De cealaltă parte, SUA susțin că, fără îndoială, a fost vorba despre un balon de spionaj chinezesc. Mai mult, incidentul l-a determinat pe șeful diplomației americane, Antony Blinken, să-și anuleze mult-așteptata vizită oficială din weekend în China, care avea drept obiectiv reducerea tensiunilor deja ridicate dintre cele două țări.
Pentagonul spune că balonul, care transporta senzori și echipamente de supraveghere și colectare de informații, era manevrabil și a demonstrat că își poate schimba cursul. Aparatul de zbor a zăbovit deasupra unor zone sensibile din Montana, unde sunt amplasate focoase nucleare, ceea ce a determinat armata americană să ia măsuri pentru a-l împiedica să colecteze informații.
Ministerul american al Apărării a mai precizat că balonul era de mărimea a trei autobuze școlare și s-a deplasat spre est, deasupra SUA, la o altitudine de aproximativ 18.600 de metri.
Un avion de vânătoare al Forțelor Aeriene americane a doborât balonul, sâmbătă după-amiază, în largul coastei Carolinei. Imaginile de televiziune au arătat o mică explozie, urmată de balonul care plutește încet în derivă, spre apă. Imediat, a fost demarată o operațiune pentru recuperarea rămășițelor acestuia.
Mare deranj la Casa Albă. Filmul evenimentelor
Oficiali americani din domeniul apărării au declarat, sub acoperirea anonimatului, că balonul a intrat în zona de apărare aeriană a SUA, la nord de Insulele Aleutine, pe 28 ianuarie, și s-a deplasat deasupra Alaskăi și în spațiul aerian canadian din Teritoriile de Nord-Vest, pe 30 ianuarie. A doua zi, a traversat din nou teritoriul american, deasupra nordului statului Idaho.
Casa Albă a afirmat că Biden a fost informat pentru prima dată despre balon, marțea trecută. La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Blinken și secretarul lui adjunct, Wendy Sherman, au discutat miercuri seară despre acest subiect cu un înalt oficial chinez, aflat la Washington.
În prima declarație publică americană pe această temă, generalul de brigadă Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, afirma, joi seară, că balonul nu reprezenta o amenințare „militară sau fizică” sau, altfel spus, recunoaștea că acesta nu avea arme la bord. El mai preciza că „de îndată ce balonul a fost detectat, guvernul american a acționat pentru a se proteja împotriva colectării de informații sensibile”.
Chiar dacă balonul nu dispunea de armament, acesta reprezenta un risc pentru SUA, spune generalul în retragere al armatei, John Ferrari, în prezent specialist în cadrul „American Enterprise Institute”. Zborul în sine, susține el pentru AP, ar fi putut fi folosit pentru a testa capacitatea Americii de a detecta amenințările care se apropie și pentru a găsi breșe în sistemul de avertizare al apărării aeriene a țării.
De asemenea, este posibil ca balonul să fi permis chinezilor să detecteze emisii electromagnetice pe care sateliții de la altitudini mai mari nu le pot detecta, cum ar fi frecvențele radio de mică putere, care i-ar putea ajuta să înțeleagă modul cum comunică diferitele sisteme de arme americane.
Miercuri, în timp ce balonul se oprise deasupra statului Montana, președintele Joe Biden a autorizat armata să îl doboare, imediat ce se afla într-un loc în care nu ar fi existat un risc nejustificat pentru civili.
Din cauza dimensiunii sale uriașe, precum și a altitudinii la care se afla, specialiștii estimau că resturi ale senzorilor, precum și bucăți ale balonului se vor întinde pe kilometri întregi. Așadar, lideri militari și experți în materie de apărare l-au sfătuit pe Biden să nu-l doboare deasupra pământului, chiar și atunci când survolează zone slab populate.
Sâmbătă, în timp ce balonul se deplasa în spațiul aerian american la aproximativ 10 kilometri în largul coastei Carolinei de Sud, un avion de vânătoare F-22 de la baza „Langley Air Force” din Virginia a tras o rachetă „AIM-9X Sidewinder” în aparatul de zbor.
Televiziunile au arătat în direct momentul impactului, când balonul s-a prăbușit și a început o cădere de durată în Atlantic. În timp ce balonul dezumflat plutea încet în derivă, navele marinei americane se deplasau deja în zonă, așteptând să colecteze resturile.
Mister total, motive controversate
Dacă este într-adevăr vorba despre un balon de spionaj, incidentul ridică o mulțime de întrebări în privința procesului decizional de la Beijing. Fără îndoială, era extrem de previzibil ca balonul să fie reperat și, în cele din urmă, doborât, iar totul să se întâmple în perioada premergătoare vizitei secretarului de Stat, Antony Blinken, la Beijing.
Această vizită fusese salutată încă de la bun început de către președintele chinez, Xi Jinping, care intenționa să se întâlnească cu cel mai înalt diplomat american pentru a aborda o serie de subiecte fierbinți între cele două superputeri, cel mai important dintre acestea fiind viitorul Taiwanului.
În acest context, „incidentul a fost fie un caz în care «mâna stângă nu a știut ce face dreapta», fie este posibil să fi fost vorba despre o încercare deliberată de a sabota orice reducere a tensiunii pe care ar fi putut să o realizeze călătoria lui Blinken”, comentează publicația „The Guardian”, încercând să găsească o explicație plauzibilă pentru acest incident.
„O altă întrebare este de ordin tehnic. De ce să trimiți un balon pentru a face spionaj într-o epocă a sateliților? Baloanele sunt mai ieftine și pot ajunge mai aproape de țintele de supraveghere. Cu toate acestea, nu este însă clar ce ar fi putut descoperi un balon în silozurile de rachete din Montana, care să nu fi fost deja știut de chinezi.”, se mai întreabă publicația britanică.
Pentagonul nu a părut prea îngrijorat de ceea ce ar fi putut vedea aparatul de zbor și susține că a reușit să blocheze cel puțin o parte din colectarea de informații, întorcând în același timp situația în favoarea sa, deoarece are șansa de a studia atât balonul, cât și încărcătura acestuia.
Poate că intenția chinezilor a fost însă aceea de a monitoriza răspunsul militar american, pentru a vedea cât de repede va fi reperat balonul și cât de repede vor fi lansate avioanele de luptă.
Răspunsul politic de la Washington ar putea fi, de asemenea, interesant pentru Beijing. Potrivit oficialilor de la Pentagon, China a trimis trei baloane deasupra SUA și în timpul administrației Trump, fără a primi un răspuns militar, deși aceste zboruri anterioare nu par să fi traversat atât de mult teritoriu american. Din această perspectivă, este posibil ca Beijingul să fi testat reacția lui Biden.
Apoi, cu siguranță, baloanele sunt vizibile și, implicit, mult mai bune decât sateliții pentru a provoca o furtună politică în țara survolată. De altfel, republicanii din Congresul SUA au cerut încă de săptămâna trecută ca balonul să fie imediat doborât deasupra uscatului, în pofida riscului de decese și de pagube materiale, criticând Casa Albă pentru lentoarea cu care a acționat.
Baloanele în istorie
Trimiterea baloanelor în scopuri de spionaj sau de luptă nu este o practică nouă și a început să fie folosită tot mai mult în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La vremea respectivă, Japonia a lansat mii de baloane cu hidrogen care transportau bombe, iar sute au ajuns în SUA și în Canada. Cele mai multe au fost ineficiente, dar unul a fost letal. În mai 1945, șase civili au murit, atunci când au descoperit unul dintre baloane la sol, în Oregon, iar acesta a explodat.
În perioada de după război, propriile cercetări ale Americii cu baloane au aprins poveștile despre extratereștri și legendele legate de Roswell, New Mexico.
Potrivit documentelor și studiilor de cercetare militară, SUA au început să folosească trenuri gigantice de baloane și senzori care erau înșirate împreună și se întindeau pe o distanță de peste 600 de metri, în cadrul unui efort de detectare a lansărilor de rachete sovietice în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial.