Românii adună tot mai mulţi bani la ciorap, fenomen evidenţiat de evoluţia ascendentă a depozitelor bancare. Totuşi, economisirea creşte într-un ritm mai lent decât veniturile, arată specialiştii, care semnalează o educaţie financiară slabă în rândurile populaţiei şi prognozează, pentru viitorul apropiat, o temperare atât la nivelul câştigurilor, cât şi în ce priveşte sumele puse de-o parte pentru vremuri mai grele.
Depozitele în lei ale populaţiei au crescut în septembrie 2019 cu 8,8% (5,2% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Între aceleaşi perioade comparate, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au urcat cu 14,6%. Majorarea a fost de 12,5%, dacă indicatorul este exprimat în euro.
Economi şi la bine şi la rău
„Cred că majorarea depozitelor bancare a venit ca urmare a creşterii veniturilor. Cel puţin pe termen scurt, aceasta este o reacţie normală, oriunde în lume”, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, „excedentul de venituri se vede atât în economisire, cât şi în cumpărările curente”, capitol la care, de asemenea, avem un boom în ultimii ani. Dochia a amintit însă că şi în momentele cele mai dificile, provocate de criza financiară mondială, adică în anii 2010-2011, „depozitele au urcat, pentru că în perioadele grele, oamenii au tendinţa să îşi pună banii la adăpost”, astfel că „nu trebuie să ne gândim la o relaţie 1 la 1 între evoluţia veniturilor şi cea a depozitelor”.
Creditarea este pe val
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în septembrie cu 7,7% (4,1% în termeni reali) faţă de luna similară a anului trecut, până la 266,776 miliarde lei. Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, creditul în lei a urcat cu 9,7% (6% în termeni reali), iar cel în valută, exprimat în lei, cu 3,9%. Exprimat în euro, creditul în valută a crescut doar cu 2%.
În ce priveşte viitorul apropiat, nu putem fi foarte optimişti şi să aşteptăm noi creşteri, la nivelurile de până acum. Dacă veniturile se vor tempera sau vor rămâne neschimbate, şi trendul depozitelor va urma o direcţie de încetinire.
Aurelian Dochia, analist economic
Saltul mai puţin spectaculos decât pare
Saltul economisirii nu este atât de spectaculos pe cât pare la prima vedere. „Dacă vom scala avansul depozitelor la cel al salarizării (14% în domeniul privat, 25% în sectorul public), vom observa că economisirea a urcat mai lent”, a spus Iancu Guda, preşedintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Aceasta şi „pe fondul educaţiei financiare destul de precare a populaţiei”, a precizat analistul, menţionând că „românul ştie să strângă bani la bancă şi să îi ţină pentru a cumpăra o casă, mai puţin se orientează către Bursa de Valori, obligaţiuni sau alte plasamente”. Dar segmentul imobiliar nu are o evoluţie prea îmbucurătoare. Statisticile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) ne arată o încetinire a tranzacţiilor, cu 23% în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, „ca dovadă că locuinţele sunt supraevaluate”, a punctat Iancu Guda.
Depozitele bancare cresc, dar într-un ritm mai lent decât veniturile populaţiei