Banca Naţională a României (BNR), prin Direcţia Generală de Supraveghere Bancară, a luat la ţintă băncile comerciale, urmărind modul în care acestea răspund la riscurile generate de criza Coronavirus. Concret, băncile trebuiau să aibă deja pregătite proceduri de lucru (spre exemplu, în operaţiunile cu bani cash), astfel încât să asigure continuitatea activităţii în situaţii de urgenţă, inclusiv în caz de epidemii. Pe baza datelor transmise de BNR la solicitarea Jurnalul, vă prezentăm măsurile pe care trebuie să le asigure băncile comerciale şi sancţiunile pe care le riscă acestea în cazul în care sunt depistate de banca centrală ca fiind luate prin surprindere de atacul Covid-19.
„În conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) lit.a) din regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, o instituţie de credit trebuie să dispună de planuri pentru situaţii neprevăzute şi de continuitate a activităţii pentru a se asigura că reacţionează în mod corespunzător la situaţii de urgenţă şi este capabilă să îşi menţină cele mai importante activităţi dacă există o întrerupere la procedurile normale de desfăşurare a activităţii”, a transmis BNR, pentru Jurnalul. În ceea ce privește sancţiunile care pot fi aplicate de banca centrală, „acestea pot fi consultate la Cap. VII Măsuri, sancţiuni şi alte măsuri sancţionatoare din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007”, a mai precizat Banca Naţională.
Măsurile, în funcţie de gravitatea faptelor
Banca Naţională a României poate aplica, în funcţie de gravitatea faptelor, următoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) amendă aplicabilă instituţiei de credit, între 0,05% şi 1% din capitalul social al acesteia;
c) amendă aplicabilă persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituţiei de credit, inclusiv membri ai Consiliului de Administraţie, Directoratului sau Consiliului de Supraveghere - între 1şi 6 salarii medii nete pe instituţia de credit, conform situaţiei salariale existente în luna precedentă datei la care s-a constatat fapta;
d) retragerea aprobării acordate membrilor Consiliului de Administraţie, Directoratului sau Consiliului de Supraveghere;
e) retragerea autorizaţiei acordate instituţiei de credit.
Ce urmăreşte banca centrală
Săptămâna trecută, şeful Direcţiei de Supraveghere Bancară din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a explicat ce verificări au fost demarate pentru a vedea dacă băncile comerciale sunt pregătite pentru o eventuală situaţie de urgenţă. „Colegii mei au primit ieri o dispoziție să ia la verificat fiecare bancă din punctul de vedere al planului de continuitate al afacerilor („Business Continuity Plan” - n.n.), să vedem dacă au trecut acolo riscul apariției unei pandemii. Unele au, iar altele poate că nu s-au gândit suficient de profund la asta. Noi, la Banca Națională, am format deja o echipă care analizează ceea ce ar trebui să facem în eventualitatea apariției unor evenimente de genul acesta (Coronavirusul - n.red) și în două-trei zile vom avea trase concluziile”, a spus Nicolae Cinteză miercuri, la o conferință organizată de revista Piața Financiară.
„Haideți să ne gândim: Ce se întâmplă dacă - Doamne ferește - se ajunge la o dezvoltare a problemei care să oblige băncile să închidă ghișeele? Se poate ajunge la situația în care se spune că de mâine, timp de două săptămâni, nu se mai lucrează cu publicul! Și atunci trebuie găsite soluții dacă nu le aveți deja incluse în planul respectiv. Vor exista neplăceri și probabil că în relațiile cu clienții o să aveți probleme pe partea de numerar sau de rambursări la credite. Lucrurile încep să o ia razna și trebuie neapărat să vă gândiți la ceea ce deja trebuia să aveți inclus în Business Continuity Plan”, a mai spus oficialul BNR.
BNR poate constata că „băncile comerciale nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase”.
Lucrul cu banii în numerar este unul dintre riscurile de contaminare pe care băncile trebuie să-l evite
Ce sunt centrele de repliere
Potrivit normativelor bancare în vigoare, băncile trebuie să-şi stabilească locații secundare în care să își mute activitatea în situaţii de urgenţă. Dacă un cutremur puternic ar dărâma sediul central al unei bănci, aceasta ar trebui să-şi poată reloca activitatea într-un sediu de rezervă numit „centru de repliere”. De asemenea, băncile trebuie să dispună și de un centru de back-up al datelor - spaţiu dotat cu echipamentele informatice şi de telecomunicații necesare pentru continuitatea afacerii. Aceste centre reprezintă spaţii alocate într-unul din sediile băncii apte să asigure tot necesarul pentru desfăşurarea activităţilor specifice celulei de criză.