Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consecințele sunt deja vizibile: râuri cu debite istorice, incendii de vegetație, restricții la consumul de apă, recolte compromise și pierderi economice care se extind de la agricultură până la transport și producția de energie, scrie The Guardian. România se numără printre țările cele mai afectate, cu peste un milion de hectare de teren agricol deja pierdute.
Până acum, seceta era asociată în principal cu perioade lungi fără ploi. Noua analiză realizată de consorțiul internațional World Weather Attribution (WWA) arată însă că, în vara lui 2026, temperaturile extreme au devenit principalul factor care usucă rapid terenurile agricole și rezervele de apă.
Atmosfera mai caldă poate reține o cantitate mai mare de vapori, ceea ce înseamnă că extrage mai repede umezeala din sol, din plante și din cursurile de apă. Astfel, chiar și după o iarnă bogată în precipitații, cum a fost cea din vestul Europei, continentul a ajuns în doar câteva luni într-o situație de secetă extremă.
Efectele sunt deja resimțite în numeroase state europene, însă România apare printre cele mai afectate de pierderile agricole. Potrivit analizei, fermierii români au pierdut peste un milion de hectare de culturi, în timp ce la nivel european se estimează că producția de cereale va scădea cu aproximativ 9 milioane de tone.
Franța se confruntă cu cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, iar agricultorii din mai multe regiuni ale continentului lucrează pe unele dintre cele mai uscate soluri înregistrate vreodată.
Problemele nu se limitează la agricultură. Debitele foarte scăzute ale marilor fluvii europene afectează transportul de mărfuri și producția de energie hidro. Rinul, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei, a coborât sub nivelurile minime înregistrate în celebra vară secetoasă din 1976.
Și Dunărea înregistrează valori foarte reduse pentru această perioadă a anului, imaginile din zona podului Calafat – Vidin ilustrând scăderea accentuată a nivelului apei. Specialiștii avertizează că aceste probleme pot duce la creșterea costurilor de transport, la întârzieri în aprovizionare și, în cele din urmă, la scumpirea alimentelor și a energiei.
Temperaturile foarte ridicate și uscarea rapidă a vegetației creează condiții ideale pentru incendii. În ultimele săptămâni, Spania și Franța s-au confruntat cu incendii de amploare, iar cercetătorii spun că situația din acest an este deosebit de periculoasă.
Paradoxal, iernile și primăverile mai umede favorizează dezvoltarea vegetației, care ulterior se usucă în timpul verii și devine combustibil pentru incendii. Această combinație transformă sezonul cald într-o perioadă cu risc foarte ridicat.
Autorii studiului au comparat condițiile actuale cu cele care ar fi existat într-o lume fără încălzirea globală provocată de activitatea umană. Rezultatul este clar: schimbările climatice au făcut ca actualele condiții de secetă să fie mult mai severe.
Potrivit cercetătorilor, valurile de căldură care favorizează evaporarea extremă au devenit de aproximativ 80 de ori mai probabile în vestul Europei și de 40 de ori mai probabile în estul continentului din cauza încălzirii globale. De asemenea, uscarea severă a solului este de câteva ori mai probabilă decât ar fi fost în lipsa emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili.
Cercetătorii avertizează că situația actuală s-a produs într-o lume încălzită cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială. Dacă temperatura medie globală va ajunge spre 2,8 grade Celsius, așa cum indică unele scenarii climatice, astfel de veri ar putea deveni mult mai frecvente. Consecințele nu s-ar limita la agricultură. Disponibilitatea apei potabile, producția de energie, transportul fluvial și securitatea alimentară ar putea fi afectate simultan, ceea ce ar pune presiune atât pe gospodării, cât și pe economiile europene.
Experții spun că vara lui 2026 reprezintă un semnal clar că efectele schimbărilor climatice nu mai sunt o amenințare îndepărtată, ci o realitate care influențează deja viața de zi cu zi.
Restricțiile privind consumul de apă au fost introduse în mai multe țări europene, iar pierderile din agricultură și costurile generate de valurile de căldură sunt resimțite inclusiv de consumatori, prin prețuri mai mari și o presiune tot mai mare asupra resurselor.
În cazul României, unde agricultura are o pondere importantă în economie, amploarea pierderilor din acest an arată cât de vulnerabilă rămâne regiunea în fața unor veri din ce în ce mai fierbinți și mai secetoase.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
