Angajaţii din bănci au o eficienţă redusă în ciuda restructurărilor care au condus la plecarea a aproximativ 16.200 de oameni din sistem în ultimii nouă ani. Un funcţionar bancar din România gestionează în medie 1,7 milioane euro faţă de 15,1 milioane euro la nivelul UE, arată datele Băncii Naţionale a României. Deşi au studii economice, salariaţii din bănci au nevoie şi de cursuri de perfecţionare ca să se pună la punct cu standardele internaţionale.
Numărul de salariaţi din sistemul bancar a scăzut pe fondul dezintermedierii manifestate ulterior crizei, dar diminuarea a fost mai puţin pregnantă la nivelul angajaţiilor din sediile centrale şi mult mai mare la nivelul funcţionarilor bancari care lucrează direct cu clientela.
Dacă în anul 2008 în România erau 6.552 de agenţii, în martie 2017 au mai rămas numai 4.773, s-au închis în special agenţiile mici, aflate în sate sau în orăşelele cu mai puţini locuitori. Concomitent şi numărul de angajaţi a scăzut de la 71.622, câţi erau în decembrie 2008 la 55.447 câţi sunt în prezent.
Densitatea agenţiilor bancare în România este una medie, axată pe active reduse ca valoare şi polarizată, de regulă, în oraşele importante ale ţării, se arată în ultimul Raport de stabilitate finnaciară publicat recent de BNR.
O agenţie bancară românească deserveşte în medie 3.600 de locuitori, comparativ cu 2.700 de locuitori la nivelul UE. Densitatea agenţiilor bancare la un milion de locuitori variază de la un minim de 81 în Estonia, un maxim de 670 în Spania, respectiv 307 media la nivel european. În România este de 278.
Un factor care ar putea contribui la creşterea performanţei bancare şi diminuarea costurilor este pregătirea continuă a personalului. Cheltuielile anuale medii ale băncilor din România pentru pregătirea profesională a unui angajat sunt relativ reduse, dar au crescut în perioada post-criză de la 490 de lei în anul 2007 la circa 900 de lei în anul 2016. Angajaţii implicaţi în creditare atrag circa 31 % din sumele alocate pentru pregătire, iar ponderea este în creştere faţă de perioada pre-criză, ceea ce este benefic pe termen lung.
Marea majoritate a angajaţilor bancari (73%), respectiv a personalului implicat în activitatea de creditare (93% ) au, totuşi, studii economice. Existenţa acestui tip de studii la nivelul salariaţilor bancari nu pare a constitui un factor distinctiv pentru performanţa, eficienţa sau calitatea activelor instituțiilor de credit.
Cei mai mulţi angajaţi dau credite
BNR a transmis băncilor un chestionar prin care a solicitat date privind nivelul de pregătire a personalului din bănci şi despre structura angajaţilor pe tipuri de activităţi. Chestionarul a fost completat de 32 de bănci, 98,6 la sută, având ca dată de referință iunie 2016. În România, angajaţii bancari implicaţi în activitatea de creditare reprezintă circa 37 la sută din totalul personalului şi sunt alocaţi cu precădere în creditarea persoanelor fizice şi a IMM-urilor, reflectând înclinația dominantă de creditare a sectorului bancar. Conform răspunsurilor formulate de instituţiile de credit, angajaţii sunt implicaţi în acordarea de credite către mai multe categorii de clientelă. Analiza financiară sau gestiunea riscului este asigurată printr-un număr redus de angajaţi, a căror pregătire este fundamentală pentru calitatea procesului de creditare.
Un angajat implicat în creditare gestionează, în medie, împrumuturi în valoare de 9,7 milioane lei
Cum a evoluat sistemul bancar după criză
Anul Unităţi bancare Număr de angajaţi
2008 dec 6.552 71.622
2009 6.425 67.898
2010 6.137 66.753
2011 6.046 65.772
2012 5.723 61.769
2013 5.492 58.612
2014 5.304 57.732
2015 4.947 55.928
2016 4.857 55.396
2017, febr. 4.773 55.427