Sectorul bancar a avut până acum rezultate bune în acest an, băncile listate încadrându-se în această tendinţă. Excepţia este Banca Carpatica, aflată în continuare pe pierdere şi cu perspective destul de mici de îmbunătăţire a acestei situaţii în trimestrele următoare.
Rezultatele la şase luni au fost bune pentru cele mai mari trei bănci listate, însă motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru au fost complet diferite. Aceste diferenţe fac că şi perspectivele pentru rezultatele la nouă luni să fie mai bune sau mai slabe, de la caz la caz.
La BT se aşteaptă o creştere a profitului
Cele mai bune perspective par să fie cele ale Băncii Transilvania, ale cărei rezultate financiare individuale includ din acest an şi operaţiunile preluate de la Volksbank România, relevă o analiză realizată de către societatea de servicii de investiţii financiare Prime Transaction. În primele şase luni ale anului, acest lucru a dus la o creştere cu nu mai puţin de 141% a profitului net, de la 190 de milioane de lei în 2015 până la 458 de milioane de lei. “Rezultatele la nouă luni vor include la rândul lor acelaşi efect, fiind de aşteptat o creştere substanţială a profitului faţă de nivelul de 313 milioane de lei înregistrat în primele nouă luni din 2015. Nu este clar dacă efectele potenţiale ale legilor referitoare la darea în plată a imobilelor şi la conversia la curs istoric a creditelor în franci elveţieni vor fi incluse în vreun fel în rezultatele financiare la nouă luni ale bancii”, susţine analistul societăţii Marius Pandele. Până acum, doar Raiffeisen Bank a făcut acest lucru, înregistrând un provizion în rezultatele financiare la şase luni pentru Legea dării în plata.
Banca Transilvania are credite în franci elveţieni reprezentând circa 1% din activele totale, moştenite de la Volksbank.
Perspective mai modeste la BRD
La BRD situaţia este diferită, profitul mai mare de la jumătatea anului fiind generat de alţi factori. Din creşterea de 168,67 milioane de lei a profitului brut comparativ cu primele şase luni din 2015, 149,3 milioane de lei au fost determinate de vânzarea acţiunilor VISA Europe (100,8 milioane de lei) şi de veniturile nete din dobânzi în creştere (48,5 milioane de lei). Dintre cele două, doar creşterea veniturilor nete din dobânzi poate avea un efect de durată. Ea a fost generată exclusiv de creşterea soldului creditelor acordate de bancă, în condiţiile actuale de scădere a ratelor de dobândă. Creşterea soldului creditelor nu este însă suficientă deocamdată pentru a susţine şi o creştere considerabilă a profitului şi, prin urmare, perspectivele pentru rezultatele la nouă luni sunt mai modeste la BRD decât la Banca Transilvania. “Un eveniment care se lasă încă aşteptat la această bancă este scăderea provizioanelor pentru credite neperformante. În primele şase luni, costul net al riscului a crescut de la 255,6 milioane de lei în 2015 până la 270,5 milioane de lei în 2016, ceea ce este echivalentul a 70% din profitul net. Chiar dacă nu vom vedea o scădere a provizioanelor în al treilea trimestru al anului comparativ cu perioada similară din 2015, ar fi de aşteptat ca profitul băncii la nouă luni să treacă de 500 de milioane de lei, pentru prima dată după anul 2009”, potrivit analizei Prime Transaction. Analiştii companiei apreciază că BRD nu va fi afectată de o eventuală conversie la curs istoric a creditelor în franci elveţieni, neavând expunere pe această valută, iar în cazul Legii dării în plată e greu de spus, mai ales în lumina deciziei recente a Curţii Constituţionale, ce efecte va avea în contul de profit şi pierdere al BRD.
Erste Bank, surse suplimentare de profit
Şi în cazul Erste Bank (care este acţionarul majoritar al Băncii Comerciale Române) vorbim de o creştere de profit în acest an, iar motivele sunt, la fel ca şi în cazul BRD, unele nerecurente.
Spre deosebire de BRD însă, la Erste motivul principal al creşterii profitului este dat de scăderea provizioanelor pentru credite neperformante până aproape de zero, Marius Pandele, analist financiar Prime Transaction.
În primele şase luni ale anului, scăderea provizioanelor a generat un profit brut suplimentar de circa 350 de milioane de euro la nivel de grup, mai mult decât diferenţa de 302,6 milioane de euro dintre profitul brut pe primele şase luni din 2015 şi cel din aceeaşi perioadă a anului curent. O altă sursă de profit suplimentar a fost venitul din vânzarea acţiunilor la VISA Europe, 138,7 milioane de euro. Fără cele doua elemente, profitul băncii austriece ar fi fost în scădere comparativ cu anul trecut. “Dacă tendinţa de scădere a provizioanelor se păstrează, ea ar putea aduce acţionarilor Erste un profit în creştere cu circa 150 de milioane de euro, fără să luăm însă în calcul şi efectul negativ din activitatea curentă a băncii. Scăderea dobânzilor continuă să afecteze marja netă de dobândă în toate ţările în care activează grupul bancar austriac, iar în aceste condiţii rezultatul operaţional este în scădere, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Erste Bank în primele şase luni ale anului. Mai mult, dobânzile mici fac ca singura sursă potenţială de creştere a profitului în trimestrele următoare să fie un nou boom al creditelor asemănător celui dinaintea crizei din 2008”, estimează analiza.
La Banca Carpatica pierderile au crescut
In cazul Băncii Carpatica, rezultatele au fost deja publicate, pierderea adâncindu-se de la 26,5 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2015 la 37,3 milioane în perioada similară a anului în curs. Activele băncii au continuat să scadă, la fel cum s-a întâmplat şi cu veniturile generate de fiecare categorie de active, ceea ce face tot mai dificilă acoperirea cheltuielilor fixe şi adânceşte constant pierderile. Mai mult decât atât, provizioanele pentru creditele neperformante au crescut de la 10 la 34,5 milioane de lei, continuând să tragă în jos rezultatele financiare ale băncii.
În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară din România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucuresti.
Titlurile Erste Bank se listează la Bursa de Valori Bucureşti începând cu anul 2008
BRD a devenit, în 1999, prima bancă comercială privatizată în România, în momentul în care a fost preluată de Societe Generale