În infrastructura feroviară vorbim despre proiecte verzi care trebuie susținute, în condițiile în care până în 2050 trebuie să atingem ținta de reducere a amprentei de carbon cu 90%. Pe de altă parte, depășirea deficitului bugetar pentru investiție trebuie asumat și susținut pentru a avea astfel o continuitate în realizarea investițiilor strategice pentru dezvoltarea țării României. Toate aceste aspecte, dar și soluțiile care ar permite țării noastre să susțină dezvoltarea din nou a unei industrii feroviare, din care nu vor putea lipsi producători mari de material rulant, s-au aflat pe agenda conferinței „ROMÂNIA DIN NOU PE ȘINE, Investiții și Decizii Rapide și Eficiente pentru Transportul Feroviar”, organizată ieri în cadrul proiectului „Conferințele Income Magazine Corporate” de către postul de televiziune Antena 3 CNN și revista economică Income Magazine. La conferință au participat reprezentanți ai Ministerelor Transporturilor, Investițiilor și Proiectelor Europene, manageri ai marilor companiilor private și publice de transport și producători autohtoni de material rulant.
Nevoile de investiții ale României pentru infrastructura de transport depășesc 70 miliarde de euro, potrivit ultimelor estimări prezentate în Programul Investițional (PI) pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pe perioada 2021-2030, din care 21 miliarde de euro pentru calea ferată. Aici sunt incluse, printre altele, finalizarea coridorului Curtici - Constanța (unde deja avem o întârziere în execuție), modernizarea coridoarelor feroviare spre Moldova și Republica Moldova, achiziționarea de trenuri noi, realizarea programului de electrificare a căii ferate, execuția unor ample reparații la poduri și tuneluri etc. În prezent, două treimi din calea ferată românească sunt neelectrificate, ceea ce face ca ramele și locomotivele electrice pe care România le achiziționează în această perioadă să nu poată fi folosite decât pe o rază strânsă.
Ce alocări avem prin PNRR
Resursele financiare alocate prin PNRR pentru întreg programul transport sunt de 12,73 miliarde de euro, din care 7,56 miliarde de euro este suma efectivă solicitată prin acest program, iar 5,14 miliarde de euro se asigură din alte surse de finanțare (buget de stat/împrumuturi externe). Aceste alocări vor acoperi doar o parte din necesarul total de investiții la nivel național, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, vor fi direcționate către acele intervenții capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile Uniunii Europene și naționale, în perioada de implementare a PNRR, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu.
17 miliarde de euro este estimarea privind costurile pentru realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză în România. Este un proiect pe care trebuie să-l pregătim pentru deceniul următor, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu.
Adrian Câciu: Absorbţia la Ministerul Transporturilor pe exercițiul financiar trecut a fost de plus 15% faţă de alocare
Absorbţia la Ministerul Transporturilor pe exercițiul financiar trecut a fost de plus 15% faţă de alocare, ceea ce înseamnă un exemplu că se poate, a spus ieri ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Adrian Câciu, în cadrul conferinței. „Evident că avem nevoie să investim rapid. Din punctul meu de vedere, discutam și cu domnul ministru Grindeanu, nu putem să ne permitem să cheltuim banii, de exemplu, din politica de coeziune. Ei sunt valabili până în 2029. România, în general, a stat pe principiul - avem bani până în anul respectiv, hai să-i cheltuim până atunci, vedem dacă îi cheltuim. Noi trebuie să cheltuim banii acum, dacă se poate, în următorii 3 ani toți banii pe care îi avem la dispoziție, dincolo de faptul că PNRR ne constrânge ca până august 2026 folosim toți banii aferenți Ministerului Transportului. Dacă vreți să laud Ministerul Transportului, absorbția pe exercițiul financiar trecut s-a terminat cu plus 15% față de alocare. Au avut 4,9 miliarde de euro alocate și au cheltuit 5,4 miliarde de euro. Am negociat cu Comisia ca acești bani să fie că recunoscuți în rambursări către România. Deci este un exemplu de „da, se poate”. (...) O să rămâneți uimiți să vedeți câte țări din statele UE și-au depășit deficitul în ultimii 20 de ani şi sunt ţări puternice. Deficitul pe investiții trebuie făcut. Pe partea de infrastructură de transport, noi nu avem de la Uniunea Europeană decât 50% din banii de care avem nevoie. 50% îi va pune bugetul de la stat sau vom face împrumuturi de la instituţii financiare internaționale pe obligațiuni verzi. Până la urmă, cel puțin pe transportul feroviar, vorbim de infrastructură verde, dar trebuie să înțelegem acest efort, să-l facem în sensul acesta, dacă vrem să punem măcar acum pilonii pentru un viitor”. a spus ministrul.
Leon, primul automotor DMU românesc
Prezent la dezbateri, Gruia Stoica, președinte grupului GRAMPET, a anunțat că în luna noiembrie grupul va veni cu Leon, primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit) fabricat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. „Este un tren la care lucrăm de 12 ani”, a spus acesta. Trenul are 30.000 km de teste la activ și este certificat CE. Astfel, poate circula oriunde în Europa. S-a ales varianta de fabricație diesel pentru cea mai mare a infrastructurii feroviare este neelectrificată. Trenul are o capacitate de 155 de locuri pe scaune ergonomice, aer condiționat, spații speciale pentru bagaje mari și biciclete.
Planuri de dezvoltare la Softronic Craiova
Producătorul de locomotive din Craiova, compania Softronic, are în plan construirea unei noi hale pentru a crește capacitatea de producție și mentenanță oferită clienților săi, a spus Sebastian Ghiță, director comercial Softronic. De asemenea, compania vrea să se axeze pe livrarea de locomotive electrice către țările nordice. Compania are o comandă de 100 de locomotive electrice către Suedia, din care au fost livrate primele 20. Un alt proiect important derulat de Softronic Craiova este cel referitor la modernizarea a 19 locomotive pentru CFR Călători. Este vorba de prima locomotivă modernizată pentru CFR Călători, parte a contractului de 19 locomotive modernizate. Este modernizată, pentru că din această locomotivă se păstrează o secțiune a șasiului metalic. Este o locomotivă modernizată ceea ce s-a realizat la Craiova, iar sistemul complet de tracțiune a locomotivei este fabricat tot la Craiova. Pe datele de 29 și 30 august s-au făcut teste pe Buftea-Brazi de compatibilitate cu această locomotivă modernizată pentru CFR Călători, iar noi sperăm ca până la sfârșitul anului să putem livra șase astfel de locomotive modernizate pentru CFR Călători”, a declarat directorul comercial Softronic.
Astra Vagoane Călători pregătește un nou model de tramvai
Compania Astra Vagoane Călători din Arad se află în procesul de certificare a unui nou vagon de tramvai, a anunțat în cadrul conferinței directorul general Marian Mihail Călin. El a subliniat că societatea este deschisă oricărei colaborări pentru producerea de material rulant și a subliniat că România este într-o fereastră de oportunitate din acest punct de vedere. În acest context, Marian Mihail Călin a amintit că Astra Vagoane Călători a livrat până acum 97 de tramvaie în București din contractul de 100. De asemenea, alte 100 de tramvaie au fost livrate în ultimii ani în diverse orașe ale țări (Arad, Cluj, Timișoara, Galați, Brăila etc), la care se adaugă alte sute de vagoane de tren de călători livrate de Astra Vagoane Călători.
Electrificări feroviare finanțate prin FdM
Cererea de finanțare din Fondul de Modernizare a proiectelor de electrificare a trei linii de cale ferată este deja fundamentată, finalizată și trimisă spre evaluare și aprobare la Banca Europeană de Investiții.
Proiectele pentru liniile de cale ferată vizate sunt Videle (Rădulești) – Giurgiu Nord (67 km) și Constanța - Mangalia (43 km), care au fost eliminate din lista proiectelor finanțate prin PNRR, precum și Chiajna - Jilava. În urma reducerii alocărilor financiare nerambursabile pentru 21 de state membre ale Uniunii Europene, din perspectiva creșterii economice, sprijinul financiar nerambursabil acordat României prin PNRR a fost diminuat cu 2,11 miliarde de euro. Astfel, a fost redus în cadrul C4 sprijinul financiar nerambursabil în valoare de 236 milioane euro alocat pentru cele două proiecte de electrificare prevăzute în plan, respectiv Videle (Rădulești) - Giurgiu Nord și Constanța - Mangalia.