Sfârşitul epocii banilor ieftini
Viitorii istorici financiari, privind înapoi la anii 2010, se vor mira că oamenii au crezut cu adevărat că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero pentru totdeauna. Chiar şi în 2021, case de investiţii respectabile publicau articole cu titluri precum: „Zero: de ce ratele dobânzilor vor rămâne scăzute”. Costurile împrumuturilor au scăzut de zeci de ani; combinaţia dintre criza financiară globală din 2007-2009 şi pandemia de Covid-19 părea să le fi ţinut permanent la pământ.
În 2022, inflaţia ridicată persistentă a dizolvat mitul. Rezerva Federală a SUA a început cel mai rapid ciclu de creştere din anii 1980, ridicând intervalul ţintă pentru rata dobânzii de referinţă cu peste patru puncte procentuale, la 4,25-4,5%. Au urmat şi alte bănci centrale. Pieţele se aşteaptă ca ratele să înceteze să crească în 2023, cu vârfuri cuprinse între 4,5% şi 5% în Marea Britanie şi America; şi între 3-3,5% în zona euro. Dar şansele ca dobânzile să se reducă la nivelurile anterioare sunt mici. Decidenţii Fed, de exemplu, cred că anul 2023 se va termina cu o dobândă peste 5%, înainte ca aceasta să se aşeze la aproximativ 2,5% pe termen lung. Epoca banilor ieftini s-a incheiat.
Moartea Bull Market-ului pe termen lung
Pieţele bull market nu mor de bătrâneţe, se spune: sunt ucise de băncile centrale. Şi aşa a fost şi în 2022, deşi cursa bull market care s-a încheiat a fost deja mai bătrână decât majoritatea. De la adâncimile crizei post-financiare din 2009 până la apogeul său la sfârşitul anului 2021, indicele S&P 500 a crescut cu 600%. Întreruperile marşului ascendent – cum ar fi scăderea bruscă la începutul pandemiei – au fost dramatice, dar de scurtă durată.
Scăderea din acest an s-a dovedit de durată. S&P 500 a scăzut cu un sfert până la cel mai scăzut punct din acest an, la mijlocul lunii octombrie, şi rămâne în scădere cu 20%. Indicele MSCI al acţiunilor globale a scăzut cu 20%. Acţiunile nu sunt singura clasă de active care a fost lovită. Preţurile acţiunilor au scăzut parţial deoarece ratele dobânzilor au crescut, crescând randamentul obligaţiunilor şi făcând activele mai riscante mai puţin atractive prin comparaţie. Acelaşi mecanism a împins preţurile obligaţiunilor pentru a-şi alinia randamentele la ratele dominante. Indicii compilaţi de Bloomberg, un furnizor de date, ai obligaţiunilor globale, americane, europene şi de pe pieţele emergente au scăzut cu 16%, 12%, 18% şi, respectiv, 15%. Indiferent dacă preţurile scad sau nu în continuare, piaţa bull market s-a încheiat.
Evaporarea capitalului
Capitalul nu a fost doar ieftin în ultimii ani ai pieţei bull, ci se pare că era peste tot. Programele de relaxare cantitativă (QE) ale băncilor centrale, concepute în timpul crizei financiare pentru a stabiliza pieţele, au venit în exces în timpul pandemiei. Împreună, băncile centrale din America, Marea Britanie, zona euro şi Japonia au pompat peste 11 miliarde de dolari din bani nou creaţi, folosindu-i pentru a acumula active „sigure”, cum ar fi obligaţiunile guvernamentale, şi pentru a le reduce randamentele.
Acest lucru i-a împins pe investitori în căutarea rentabilităţii în colţuri mai speculative ale pieţei. La rândul lor, aceste active au crescut. În deceniul până în 2007, firmele americane au emis 100 de miliarde de dolari din cea mai riscantă datorie cu randament ridicat (sau „junk”) pe an. În anii 2010, au fost în medie de 270 de miliarde de dolari. În 2021, au atins 486 de miliarde de dolari.
Anul acesta a scăzut cu trei sferturi. Fed şi Banca Angliei şi-au inversat programele de cumpărare de obligaţiuni; Banca Centrală Europeană se pregăteşte să facă la fel. Lichiditatea se scurge şi nu doar de la capătul riscant al pieţei datoriilor. Ofertele publice iniţiale (ipos) au doborât toate recordurile în 2021, strângând 655 de miliarde de dolari la nivel global. Acum, ipo-urile americane sunt pregătite pentru cel mai slab an din 1990. Valoarea fuziunilor şi achiziţiilor a scăzut, de asemenea, deşi mai puţin dramatic. Abundenţa capitalului s-a transformat în deficit de capital.
Valoarea bate creşterea
Piaţa bull run a fost un moment descurajant pentru investitorii „de valoare”, care vânează acţiuni care sunt ieftine în raport cu câştigurile sau activele lor subiacente. Ratele scăzute ale dobânzilor şi asumarea de riscuri alimentată de QE au demodat această abordare prudentă. În schimb, acţiunile „de creştere”, promiţând profituri viitoare explozive la un preţ ridicat în comparaţie cu câştigurile lor actuale (adesea inexistente), au explodat. Din martie 2009 până la sfârşitul anului 2021, indicele MSCI al acţiunilor globale de creştere a crescut cu un factor de 6,4, de peste două ori creşterea indicelui valorii echivalente.
Anul acesta, creşterea ratelor dobânzilor a schimbat situaţia. Cu rate de 1%, pentru a avea 100 USD în zece ani, trebuie să depui 91 USD într-un cont bancar astăzi. Cu tarife de 5%, ai nevoie doar de 61 USD. Sfârşitul banilor ieftini scurtează orizonturile investitorilor, forţându-i să prefere profiturile imediate celor din viitorul îndepărtat. Stocurile de creştere sunt epuizate. Valoarea este din nou la modă.
Crypto face implozie (iar)
Cei care cred că piaţa crypto nu este bună pentru nimic altceva decât pentru jocuri de noroc şi activităţi dubioase nu ar putea spera la un exemplu mai bun decât căderea FTX. Compania a fost de asemenea şi chipul respectabil al industriei, condusă de Sam Bankman-Fried, un filantrop şi donator politic în vârstă de 30 de ani. Cu toate acestea, în noiembrie, firma s-a prăbuşit în faliment, cu aproximativ 8 miliarde de dolari din fondurile clienţilor dispăruţi. Autorităţile americane o numesc acum o „fraudă masivă de ani de zile”. Bankman-Fried a fost arestat şi riscă acuzaţii penale. Dacă va fi găsit vinovat, şi-ar putea petrece restul vieţii în închisoare.
Căderea FTX a marcat izbucnirea celei mai recente bule din lumea crypto. La apogeul său în 2021, valoarea de piaţă a tuturor criptomonedelor a fost de aproape 3 miliarde de dolari, în creştere de la aproape 800 de miliarde de dolari la începutul anului. De atunci, a scăzut la aproximativ 800 de miliarde de dolari. Ca multe altele, rădăcinile aventurii se află în era banilor ieftini şi abundenţi şi a mentalităţii că orice lucru merge.
(sursa: Mediafax)