Acestea din urmă sunt o piedică serioasă, care frânează derularea acestor proiecte. Deși România are suficiente rezerve minerale pentru producerea materialelor de construcții necesare, exploatarea lor nu se face la adevăratul potențial. Legislația stufoasă, procedura birocratică pentru acordarea avizelor necesare, evaziunea fiscală din domeniu și condiționalitățile de mediu și care sunt soluțiile pentru eliminarea lor au fost subiectele din cadrul conferinței „Exploatarea resurselor minerale de roci de construcții din România, soluții de sustenabilitate”, organizată ieri de Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale din România (PPAM).
Astăzi, pentru a începe o exploatare pe un perimetru nou, ar putea să dureze până la opt ani, iar România nu are timp timp pentru așa ceva, a spus în deschiderea dezbaterilor Istvan-Antal Lorant, președintele Comisiei pentru energie. El a subliniat că au fost identificate mai multe necorelări legislative și trebuie modificate Legea Apelor, Legea Minelor și Codul Fiscal. „Mai avem de-a face și cu apariția concurenței neloiale, care constă în faptul că au început exploatări ilegale. Asta înseamnă că nu se mai încasează bani nici la bugetul de stat, nici la bugetele locale. Dar fenomenul există, iar pe de altă parte, pentru exploatările noi de roci de construcție avizările sunt extrem de greoaie”, a mai spus parlamentarul.
Ministrul Transporturilor anunță noi proiecte
„Sunt proiecte care au nevoie de resurse financiare, iar acestea sunt asigurate într-o proporție covârșitoare din Fonduri Europene. Fie că vorbim de Fonduri Europene nerambursabile, așa cum la ora actuală avem Programul Operațional de Transport, sau vorbim de împrumuturi.
Până la sfârșitul anului trecut am avut celălalt program de infrastructură mare, unde la Ministerul Transporturilor am reușit nu doar să accesăm întreaga sumă, cea de 4,5 miliarde de euro, bani nerambursabili, ci mergem cu un miliard peste pentru că au fost alte componente precum apă, canal care nu au reușit să cheltuie banii și atunci i-am luat noi. Sunt 40 de miliarde de euro de care vorbim, din care 13, 14 miliarde sunt asigurate pe fonduri europene. Pentru proiectele desfășurate pe zona rutieră, vorbim astăzi de aproximativ 750 de kilometri de drum expres și autostradă ce se află în lucru. Am pus în aplicare acel registru unic, dacă vorbim de zona de utilaje. Pentru infrastructura rutieră urmează să mai lansăm contracte pentru 1.700 de kilometri. Vorbim până în 2030 de un necesar de 40 miliarde de euro. Acești kilometri de drum expres sau autostradă necesită resurse fără de care nu le vom putea implementa”. Cifrele prezentate de ministrul Grindeanu arată că pentru realizarea lor ar fi nevoie de 4,5 milioane de tone de mixtură asfaltică, 5 milioane de tone de balastru, 120 milioane de metri cubi de materiale de umplutură, 40.000 de grinzi din beton și lemn.
Va fi semnat cel mai mare contract: 7,5 mld. lei
„În perioada următoare vom semna cel mai mare contract pe care l-a avut în istorie Ministerul Transporturilor. Este vorba de Autostrada Transilvaniei. Istoric, este cel mai mare contract pe care îl vom semna”, a spus Sorin Grindeanu. Este vorba despre contractul pentru proiectarea și execuția lotului Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău, lotul ,,Meseș” de pe Autostrada Transilvania care va fi semnat ,,probabil, în perioada următoare” potrivit lui Sorin Grindeanu. Singurul lot necontractat dintre Târgu Mureș și Oradea-Borș II (pe lângă viaductele Topa Mică și Nădășelu) are o lungime de 41 km care include aproximativ 3 kilometri de tunel (tunelului Meseș - n. red). La această licitație, lansată în urmă cu un an, au fost șapte oferte depuse, iar termenul pentru desemnarea câștigătorului este 29 martie.
La nivelul anului 2023, ANRM a emis 925 de permise de exploatare pentru agregate minerale.
Florin Roman, deputat: „Am rezolva o amplă problemă de debirocratizare"
O soluție pentru debirocratizarea procesului de licențiere a firmelor a venit de la deputatul Florin Roman. „Am ascultat poziţia Guvernului, o ofertă generoasă pentru constructori, pentru cei care asistaţi, constructorii în realizarea marilor proiecte de autostrăzi, drumuri naţionale, am ascultat poziţia ANRM-ului (Agenţia Naţională de Resurse Minerale - n. red), care înţeleg că se cam împiedică de legislaţie şi aici ar fi de discutat la modul serios dacă o soluţie de debirocratizare nu ar fi ca trecerea atribuţiilor de eliberare a licenţelor pe exploatări de suprafaţă să nu se mai facă la nivel central, ci la nivel judeţean. Cred că ANRM-ului i-ar fi suficient să se ocupe de partea de avizare pentru ceea ce este sub pământ, adică pentru rezervele strategice ale României, iar ceea ce ţine de exploatarea resurselor de suprafaţă să se facă la nivel judeţean. Şi atunci, am rezolva o amplă problemă de debirocratizare”, a declarat parlamentarul.
ANAR anunță programul „Radarul Balastierelor”
Balastierele ilegale sunt un fenomen foarte grav pe care autoritățile se chinuie de ani de zile să-l pună sub control. Administrația Națională Apele Române (ANAR) are acum în analiză derularea unui program pentru verificarea balastierelor. Denumit „Radarul Balastierelor”, el va urmări întreaga operațiune, de la exploatare la comercializare. „Radarul Balastierelor” va demara sub forma unui program-pilot care va fi implementat până la mijlocul anului, urmând ca până la sfârșitul lui să fie extins la nivel național.