Deși actuala administrație de la Washington s-a mișcat până acum rapid și eficient, reușind să prevină la timp o posibilă nouă invazie-surpriză a Rusiei în Ucraina, Joe Biden a intrat din nou în gura adversarilor săi politici. În mare parte republicani, aceștia și-au întețit corul acuzațiilor la adresa șefului Casei Albe, care izbucnise încă de la începutul toamnei trecute, odată cu retragerea haotică a SUA din Afganistan.
Într-un moment în care președintele american se confruntă cu o serie de crize izbucnite în afara granițelor și pe plan intern, Biden este acuzat pe față de „slăbiciune”. „Este oare o surpriză faptul că avioanele Chinei survolează Taiwanul? Sau că Coreea de Nord testează din nou rachete? Sau că Iranul își intensifică programul nuclear? Toți simt slăbiciunea lui Biden!”, a scris pe Twitter, săptămâna aceasta, Nikki Haley, fost ambasador la ONU în perioada administrației Trump. Ea a rezumat în acest fel nemulțumirile aripii republicane dure din Congresul SUA.
Ucraina, o nouă piatră de gâtul președintelui
Până acum, în criza ucraineană, președintele democrat a adoptat un ton beligerant, a intensificat avertismentele la adresa Moscovei și chiar a suplimentat trupele americane în Europa de Est în această săptămână. Cu toate acestea, fermitatea sa este pusă sub semnul întrebării.
Opoziția republicană, inclusiv aripa sa moderată, i-a reproșat lui Biden că a exclus sancțiunile preventive împotriva Moscovei pentru a descuraja un atac asupra Ucrainei. Decizia se află încă în mâinile administrației de la Washington, care mizează însă pe faptul că amenințarea cu măsuri punitive „devastatoare” îl va descuraja pe președintele rus să invadeze țara vecină mult mai eficient decât dacă acestea ar fi fost deja adoptate.
Cei mai radicali dintre contestatarii de la Washington l-au criticat pe Biden, deoarece a exclus din start opțiunea unei intervenții militare directe pentru apărarea Ucrainei. Reproșurile cele mai virulente au venit însă din toate părțile, la mijlocul lui ianuarie, atunci când, aparent, Biden ar fi făcut o gafă de proporții.
Liderul de 79 de ani al SUA a reușit să creeze o confuzie generală, atunci când a sugerat că o „incursiune minoră” a Rusiei ar declanșa o reacție mai puțin agresivă din partea Occidentului, justificându-și poziția prin neînțelegerile din rândul țărilor NATO asupra dimensiunii răspunsului pe care l-ar impune o astfel de invazie.
Congresmanii republicani l-au atacat imediat pe Biden, acuzându-l că ar fi dat tacit „undă verde” unei invazii. Ulterior, Casa Albă a fost forțată să dea înapoi. A fost momentul în care Biden a lăsat impresia că este ezitant, iar strategia sa a fost criticată cu duritate.
„Acest lucru este tipic pentru Biden. El reacționează adesea mai mult ca un analist decât ca un președinte”, comenta, la vremea respectivă, un analist de la grupul de reflecție „Brookings Institution” din Washington.
Cu toate acestea, Celia Belin, citată de AFP, remarca faptul că gestionarea crizei ucrainene, de către SUA, a fost, în mare parte, eficientă.
Răspunsurile analitice ale lui Biden sunt însă „o greșeală ca lider”, a adăugat ea, mai ales că „republicanii insistă asupra ideii de slăbiciune, deoarece aceasta rezonează cu percepția generală despre Biden, ca fiind în vârstă, fragil și insuficient de hotărât”.
Belin a mai spus, pe de altă parte, că această „slăbiciune” este tipică Americii, îmbrăcând forma unui parcurs decizional sinusoidal, între tabăra neoconservatoare, care propune aproape întotdeauna folosirea forței, și cealaltă parte, care preferă „să-și aleagă bătăliile”.
La rândul lor, o serie de lideri democrați apreciază că administrația Biden face o treabă destul de bună pentru echilibrarea solicitărilor concurente, existente în această criză.
În opinia lor, agențiile de informații americane au identificat imediat tiparul agresiunii militare ruse, aliații au fost consultați suficient de rapid pentru a ajunge la un consens, iar Pentagonul a dat dovadă de fermitate.
Apărătorii președintelui reamintesc că Biden a venit la Casa Albă, promițând aliaților europeni că „America s-a întors”, cu dorința de a găsi compromisuri, chiar și cu riscul de a crea impresia de ezitare. Această repoziționare internațională, după unilateralismul din epoca Trump, nu înseamnă însă că Washingtonul intenționează să joace mereu rolul de polițist al planetei, adaugă susținătorii lui Biden.
Democrații vor să scoată SUA din conflictele fără sfârșit și să se concentreze asupra unei Chine în ascensiune, pe care administrațiile Biden și Trump au caracterizat-o la unison drept principala provocare a secolului XXI.
Viitorul nu e roz
Biden mai are însă de încasat și alte lovituri de imagine din exterior. În cazul Iranului, el are nevoie rapidă de un acord pentru salvarea acordului nuclear internațional, la care tot el a insistat ca SUA să readere. Și în acest caz, el va fi, probabil, acuzat de slăbiciune, chiar și în rândul democraților, în ceea ce privește controversata problemă a limitării programului nuclear iranian și a condițiilor impuse de regimul de la Teheran. În același timp, Biden pare să închidă ochii pentru moment și la recenta avalanșă de teste de rachete nord-coreene.
În privința Chinei, deși Biden a menținut linia dură adoptată de predecesorul Trump, unii conservatori continuă să-l critice pe actualul președinte pentru disponibilitatea sa de a se angaja în dialog pe probleme climatice sau pentru refuzul lui de a boicota în totalitate Jocurile Olimpice de la Beijing.
Biden se prăbușește în sondaje
În afara acestor teme, modul în care noua administrație de la Washington a gestionat criza pandemică, situația economică și retragerea din Afganistan au deteriorat serios imaginea lui Joe Biden, în doar câteva luni. Potrivit unui sondaj realizat recent de institutul conservator pentru studii sociale „Rasmussen Reports”, 58% din electoratul american consideră că, din punct de vedere fizic și mental, Biden nu mai este capabil să conducă țara.
Același studiu, prezentat de „Breitbart”, susține că numai 38% dintre americani mai cred că Biden este cel care ia deciziile la Casa Albă.