Toți miniștrii USR PLUS care au demisionat din Guvern și-au prezentat, marți, bilanțul celor opt luni de activitate. Toate discursurile au fost la fel: laudă de sine și victimizare în fața „sistemului”, care nu i-a lăsat să-și ducă mai departe reformele. Pe lângă foștii lor parteneri de guvernare și adversarii politici, contestatari ai acestor realizări prezentate la bilanț sunt, în primul rând, firmele românești, afectate grav de deciziile eronate ale foștilor miniștri sau de acțiuni vădite în detrimentul jucătorilor din piață. În urma deciziilor greșite sau a celor care nu au fost luate de miniștrii USR PLUS au fost afectate aproape toate sectoarele economiei.
Agerpres
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, s-a lăudat exact cu ceea ce transportatorii rutieri arătau că este profund greșit. Ba chiar a reușit să laude și concursurile organizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), despre care Jurnalul a scris, în nenumărate rânduri, iar ministrul nu a binevoit să răspundă, deși au existat inclusiv revolte și acțiuni de protest ale funcționarilor și ale directorilor din instituție. Ceea ce a făcut, într-adevăr, a fost înăsprirea condițiilor de examen la ARR, astfel încât posturile pe care ar fi trebuit să ajungă membrii de partid din coaliția de la guvernare au rămas neocupate, pentru că examenele au fost foarte dificile. „Am reorganizat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca să devină o instituție mai eficientă și mai suplă, am redus numărul posturilor de conducere cu 11%. Am organizat concursuri pe bune, într-o manieră transparentă, pentru a recruta oameni noi. Am numit echipe complete de manageri profesioniști la companiile din subordine”, a subliniat Cătălin Drulă, cu ocazia prezentării bilanțului, sfidând încă o dată toate protestele foștilor subalterni care nu mai suportau neregulile din instituțiile subordonate MT.
Pelerinaje „ca la Mecca”, înainte de concurs
Drulă a lăudat activitatea ISCTR, dar n-a menționat scandalurile din cadrul ARR. „A trebuit să avertizăm noi în legătură cu ce se întâmpla la ARR. După ce am dat noi comunicate, după tot ce a apărut în presă, nici măcar nu ne-a băgat în seamă și a lăsat lucrurile exact așa cum era convenabil pentru oamenii partidelor, pe care trebuia să-i aducă în minister sau în instituțiile din subordine, ca să le dea o pâine membrilor coaliției. Au făcut trambulină, prin cabinetele parlamentarilor și prin primării, iar ARR i-a plătit, luni la rând, din bani publici. E bine că s-a refăcut organigrama, dar fără acțiunea directorilor din instituție nu i-ar fi trimis nimeni acasă pe membrii de partid, apoi se regăseau toți pe liste, să se stabilizeze printr-un concurs care ar fi trebuit să fie doar formal și au mers la secretarul de stat ca în pelerinaj la Mecca, cu o săptămână înainte de examen. E adevărat că mulți n-au mai reușit să ocupe posturile prin concurs, pentru că a intervenit ministrul și a făcut examenul foarte greu, dar s-a făcut că nu vede toate celelalte probleme pe care noi le-am semnalat”, a declarat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Transportatorii au mai semnalat faptul că transporturile și domeniul auto aduc anual o contribuție de peste 18% la Produsul Intern Brut al României, dar măsurile luate în ultima perioadă par a fi fost gândite pentru a distruge acest domeniu, cu rea intenție. S-au adăugat, în ultimele luni, problema impozitării diurnelor șoferilor – o aberație fiscală -, problema licenței transportului de persoane județean, interjudețean și transjudețean și neplata despăgubirilor din partea celor două firme de asigurări care dețin cumulat peste 76% din piața RCA din România, și cărora li s-a facilitat deținerea monopolului. Nici feroviarii nu sunt mai mulțumiți de mandatul ministrului Cătălin Drulă, care a promis investiții istorice în calea ferată, dar după ce trenurile au început să deraieze, să se blocheze pe calea ferată sau să ia foc.
Năsui a ignorat dezastrul din economie
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, s-a lăudat cu realizările, dar a uitat de dezastrul din turism și din toate ramurile economiei care au suferit din cauza ajutoarelor pe care statul a-ntârziat să le dea, deși le-a promis încă de anul trecut. Jurnalul a prezentat periodic scandalurile legate de Măsurile 2, 3 și 4, dintre care doar pentru Măsura 2 s-au deblocat plățile, recent, dar la mult timp după ce răul a fost deja făcut. Firmele n-au mai primit bani pentru investiții, dar târziu li s-au dat până la 150.000 de euro, din care unii au mai putut plăti datorii către stat sau către furnizori, acumulate în ultimul an. Alții au închis deja firmele în această perioadă, dacă n-au reușit să-și amâne plățile către furnizori sau către proprietarii spațiilor închiriate pentru punctele de lucru. Claudiu Năsui a mai făcut o declarație prin care se victimizează în legătură cu „sistemul” care și-ar fi creat „sinecuri”. Și despre acest subiect am mai scris, arătând că sinecurile sunt, de fapt, inexistente, însă fostul ministru a ignorat încă o dată realitatea și a prezentat lucrurile cu totul altfel decât arată dovezile.
Povestea sinecurilor inexistente și falsa victimizare
Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Organizaţia Patronală Mamaia Constanţa (OPMCA) au depus, vineri, 3 septembrie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o plângere penală împotriva ministrului Claudiu Năsui şi a altor funcţionari din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), pentru abuz în serviciu. Claudiu Năsui susține că România avea o reţea externă de 40 de posturi pentru turism, cu statut de diplomat şi salarii de până la 12.000 euro pe lună, iar plângerea penală pe care i-au făcut-o cele două asociații din mediul privat ar fi avut la bază răzbunarea pentru desființarea acestor „sinecuri”, pentru care spune că s-au făcut și presiuni ca el să numească oameni. Dar însăși legea care a creat aceste „sinecuri” arată clar faptul că ministrul Economiei nici măcar nu avea cum să numească singur persoane pe acele 40 de posturi care nu s-au înființat, de fapt, niciodată. De asemenea, lista de membri USR PLUS care au fost aduși în companiile din subordinea Ministerului Economiei arată că sinecurile au fost create în altă parte, pentru oamenii partidului, iar salariile noilor veniți sunt mai mari decât cele ale foștilor sinecuriști. „Domnul Năsui ori dezinformează, ori nu înțelege legislația, pentru că nu a citit-o. Cele 40 de posturi care au fost aprobate, prin lege, de Parlamentul României. Inițial, eu am aprobat doar 17 posturi, când eram ministru. Numirea acelor persoane la post se putea face doar printr-o procedură comună cu Ministerul Afacerilor Externe, dar procedura nu a fost deschisă niciodată. Posturile acelea nu au existat niciodată și nici nu a existat nicio grilă de salarizare. Nu știu de unde a scos acele salarii de 12.000 de euro. Probabil a văzut sumele bugetate anual și a-mpărțit la 40 suma totală, deși suma nu a fost cheltuită niciodată, iar banii erau inclusiv pentru plata chiriilor, a deplasărilor și a altor cheltuieli, nu doar a salariilor, așa cum au și atașații de la Comerț Exterior, de la Apărare etc., dar domnul ministru nu explică de ce a distrus exporturile României sau cum de indemnizațiile din AGA din subordinea Ministerului Economiei s-au dublat, pentru oamenii veniți de la USR PLUS?” a explicat, pentru Jurnalul, Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului, care acum conduce UGIR Constanța, membru FPTR.
Adevărul despre cele 40 de posturi desființate
„Sinecurile” votate de Parlament, în anul 2018, au fost create după ce ministrul PSD al Turismului, Mircea Titus Dobre, a desființat, în 2017, posturile de detașați din străinătate. Acest lucru s-a întâmplat după ce Curtea de Conturi a dat un raport prin care arăta că sunt cheltuieli neeligibile de aproape un milion de euro pentru birourile externe de turism – inclusiv cheltuieli cu școlarizarea copiilor, la cele mai scumpe instituții de învățământ, cu lucrări dentare, deplasări și altele. Statul român plătea peste un milion de euro pe an pentru aceste birouri externe, dar detașații nici măcar nu reprezentau legal România, nefiind diplomați. Ei erau numiți doar de ministrul pentru IMM-uri, neexistând Ministerul Turismului. Proiectul de lege a fost făcut astfel încât reprezentanții României pentru turism să aibă statut diplomatic și să fie trimiși în misiune prin procedură comună a Ministerului Turismului cu Ministerul Afacerilor Externe. O astfel de structură au și alte țări europene. Ceea ce s-a aflat, de fapt, pe surse, atunci când Claudiu Năsui a desființat cele 40 de „sinecuri” care n-au existat niciodată, a fost faptul că USR PLUS plănuia să trimită reprezentanți fără statut diplomatic, pe care să-i numească, la fel ca înainte, doar ministrul Economiei, fără să mai fie nevoie de anumite criterii pe care ei să le îndeplinească, pentru a avea statut diplomatic. Prin această modificare, practic se asigura calea deschisă pentru orice om al partidului, fără nicio posibilitate de control din partea statului, în timp ce statutul diplomatic presupune un control al statului asupra atașatului trimis în străinătate pentru a reprezenta România.
Lauda cu PNRR-ul neaprobat de CE
Ministrul demisionar al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a lăudat cu Planul Național de Redresare și Reziliență – adică acel PNRR care nu a fost aprobat pentru România. Ghinea s-a antepronunțat, cu ocazia bilanțului, anunțând că 3,9 mld. de euro vor intra în România până la finalul lui 2021, deși nu garantează nimeni că PNRR va fi aprobat, de această dată. După ce România efectiv s-a făcut de râs, cu unul dintre cele mai proaste proiecte, după ce PNRR a fost deja respins de două ori și suntem pe ultimul loc în UE, din acest punct de vedere, așa cum suntem și la absorbția de fonduri europene, fostul ministru declară că și-a făcut treaba și a muncit pentru binele României. Una dintre marile probleme ale PNRR a fost eliminarea – de către specialiștii USR PLUS ai ministrului Ghinea – celui mai bun proiect pentru irigații, care fusese propus inițial pentru a primi finanțare și care ar fi adus țara noastră în topul producției agricole europene. Nu s-a vrut acest proiect. Era un proiect inovator, unic în lume, atât prin modelul tehnologic propus, cât și prin schema de finanțare, prin utilizarea surselor alternative de energie, care însemna reducerea la maximum a poluării și producerea de energie verde, reutilizabilă în sistem – adică o reducere enormă a consumului de energie și, deci, a costurilor de producție din agricultura României.
Bugetul rătăcit în birocrația de la Sănătate
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, și-a lăudat, la rândul ei, activitatea din cele patru luni de mandat, după ce l-a înlocuit pe Vlad Voiculescu. A uitat să explice de ce nu s-a făcut nimic pentru spitalele promise, pentru înființarea secțiilor de mari arși, sau de ce s-au blocat transplanturile din România. În plus, deși premierul Florin Cîțu a explicat că Ioana Mihăilă nu a găsit banii alocați pentru Ministerul Sănătății de la bugetul statului (480 de milioane de lei), aceasta a repetat acuzația la adresa șefului Guvernului, spunând că nu s-au alocat bani. „Îmi pare rău că premierul introduce sănătatea în disputa politică şi fac apel la responsabilitate. Domnul premier Cîţu a spus că nu înţelege cum oamenii din centrele de vaccinare sunt neplătiţi de 2-3 luni, deşi ştia din aprilie că banii alocaţi Ministerului Sănătăţii sunt insuficienţi. Într-o adresă din 28 aprilie i-am prezentat situaţia financiară – că nu sunt suficienţi bani pentru centrele de vaccinare, pentru programele de sănătate. În privinţa salariilor personalului medical, i-am atras atenţia că numărul de medici şi asistenţi a crescut. Am explicat că în ceea ce priveşte programele de sănătate, care includ vaccinarea anti-COVID, vaccinurile pentru copii, tratamentul pentru TBC şi HIV, a fost informat că mai are nevoie de 620 de milioane de lei pentru a ajunge la nivelul anului 2020. Era precizat că fondurile de 240 milioane lei pentru marii arşi sunt insuficiente”, a declarat Ioana Mihăilă.
Probleme de interpretare a legii bugetului
Aceasta a mai spus că pentru personalul care se ocupă de vaccinare i-a explicat premierului că e nevoie de suplimentare bugetară, iar Ministerul Sănătăţii nu a putut redistribui fonduri din alte articole bugetare, pentru că Legea bugetului prevedea un anumit plafon. Această declarație este contestată, însă, de premierul Cîțu, care spune că Ioana Mihăilă nu a știut să interpreteze legea, iar alocările se puteau face. Acesta îi transmisese, cu două zile înainte de prezentarea bilanțului, că la Ministerul Sănătăţii au rămas nedistribuiţi 480 de milioane de lei, bani care puteau fi folosiţi, conform Legii bugetului de stat, pentru acoperirea cheltuielilor legate de vaccinare. „Eu nu ştiu de ce lumea încearcă să-şi arate incompetenţa pe ultima sută de metri. La rectificarea bugetară se vede că sunt 483 de milioane, cred, 480 de milioane necheltuiţi care sunt nedistribuiţi. Aceşti bani erau acolo, la Ministerul Sănătăţii, iar dacă cineva avea curiozitatea să citească Legea bugetului, aprobată la începutul anului, vedea că putea să redistribuie banii pentru orice cheltuială care ţine de vaccinare în timpul acestui an. Deci erau 480 de milioane!”, a explicat Florin Cîțu.
Ministrul care a reușit să nu facă nicio reformă
Ministrul Justiției, de la care a pornit războiul în coaliție, Stelian Ion, a fost acuzat de mai multe nerealizări și de acțiuni nedemocratice. Acesta a declarat că marea problemă a mandatului său a fost blocajul instituțional creat de partenerii de guvernare. „Prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune. Din păcate, ce a urmat a fost un blocaj instituţional. Am văzut critici din partea preşedintelui României, care a criticat procedura care era scrisă negru pe alb”, a declarat Stelian Ion, la bilanț. Ministrul a fost revocat din funcţie de premierul Florin Cîţu, din cauza avizului pe care Stelian Ion ar fi trebuit să-l dea pentru Programul Anghel Saligny (PNDL 3), destinat comunităţilor locale, în valoare de 50 de miliarde de lei. Dar Stelian Ion a reușit, în cele opt luni de mandat, să nu facă nimic din ceea ce promisese. Ceea ce a deranjat mai mult a fost nedesființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Totul a pornit la începutul lunii august, când Preşedintele Klaus Iohannis l-a criticat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, spunând că „nu a găsit calea potrivită” pentru desființarea SIIJ.