Biomasa, veriga lipsă din strategia energetică a României

În absența unei strategii coerente pentru resursa de lemn în țara noastră, piața lemnului devine tot mai dezechilibrată în ultimii ani. Fenomenul de uscare a pădurilor generează simultan un exces de lemn de foc pe piață și un deficit de lemn de lucru pentru industrie. Efectele economice și sociale sunt deja sesizabile, potrivit Comunității Forestierilor - Fordaq, dar măsurile continuă să lipsească.

Potrivit INS, între 2014 și 2025, aproximativ 1,5 milioane de gospodării din România s-au racordat la rețeaua de gaze naturale, renunțând la încălzirea cu lemne. La prima vedere pare un progres, dar efectele imediate sunt accentuarea dependenței de combustibili fosili (care va fi cu siguranță agravată după epuizarea resurselor din Marea Neagră în aproximativ un deceniu) și contractarea pieței lemnului de foc.

Acum, România se confruntă simultan cu un exces de lemn de foc amplificat de fenomenul de uscare a pădurilor și cu un deficit de lemn pentru industrie. Lipsa unei piețe funcționale pentru biomasa energetică accentuează aceste dezechilibre și limitează capacitatea industriei lemnului de a crea valoare adăugată în economie.

În același timp, peste 2.100 de localități - dintre care aproximativ 200 de orașe - nu au acces nici la rețeaua de gaze, nici la sisteme centralizate de încălzire. Pentru aceste comunități, biomasa reprezintă o soluție locală viabilă, prin sisteme moderne de încălzire descentralizate, cu securitate energetică, un plus de confort pentru oameni și impact redus asupra emisiilor de carbon.

Biomasa, condiție pentru administrarea durabilă a pădurilor

Valorificarea biomasei este esențială pentru realizarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, precum răriturile și intervențiile de adaptare la schimbările climatice. Fără o piață funcțională pentru biomasa energetică, care să completeze și să susțină piața lemnului de lucru pentru industrie, aceste lucrări devin dificil de finanțat. Consecința este degradarea continuă a pădurilor și creșterea riscurilor de incendii, boli și atacuri de dăunători. Experiența Europei Centrale arată că dezvoltarea sectorului energetic pe biomasă poate stabiliza piața lemnului, poate absorbi volumele de lemn de calitate inferioară și poate elibera materia primă de calitate pentru utilizări industriale cu valoare adăugată.

Pentru păduri, asta înseamnă silvicultură durabilă finanțată și executată corect.

Necesitatea unei strategii naționale a biomasei

Este momentul ca România să elaboreze și să implementeze o strategie națională a biomasei, care să integreze politicile forestiere, energetice și industriale într-un cadru coerent de bioeconomie. 

Fără o astfel de strategie, rămânem într-un declin al industriei lemnului și cu blocaj în administrarea pădurilor. România trebuie să elaboreze și să implementeze o strategie națională a biomasei care să integreze politicile forestiere, energetice și industriale într-un cadru coerent de bioeconomie.

Având în vedere mărimea, diversitatea și starea fondului forestier național, beneficiile potențiale pentru România pot fi cel puțin duble față de cele înregistrate de Austria:

• Soluții de încălzire pentru peste 2.100 de localități fără acces la gaze sau termoficare

• Stabilizarea și dezvoltarea industriei lemnului prin echilibrarea pieței

• Zeci de mii de locuri de muncă în sectorul biomasei pe tot lanțul valoric

• Reducere semnificativă a emisiilor de CO₂ și îndeplinirea obiectivelor de energie regenerabilă

• Posibilitatea de a efectua lucrările necesare de îngrijire și adaptare a pădurilor la schimbările climatice.

Fenomenul de uscare a pădurilor crește

Adevărata criză a sectorului este dată de agravarea fenomenului de uscare a pădurilor, analizat pe larg la ediția 2025 a Forumului Pădurilor. Datele IFN Ciclul III arată că 17,5 milioane mc putrezesc anual ca lemn mort în păduri, mult peste mortalitatea naturală de un mc/an/ha. Din volumul pus pe piață în 2025, peste 5 milioane mc, adică peste 30%, au provenit din tăieri accidentale. Acest volum din produse accidentale ar putea să crească în 2026, din cauza evoluției agresive a  fenomenului de uscare în 2025.  

Austria, un model de bună practică

Austria, țară cu resurse forestiere comparabile, s-a confruntat cu provocări similare, dar pe care le-a transformat în oportunități printr-o strategie națională a biomasei: zeci de mii de locuri de muncă create, miliarde de euro generate anual în economia locală și o reducere a emisiilor cu milioane de tone de CO₂. Experiența austriacă demonstrează că România poate dezvolta un sector al biomasei care să rezolve concomitent problemele energetice ale comunităților izolate, să stabilizeze industria lemnului și să permită administrarea durabilă a pădurilor, arată Fordaq.

Biomasa, transformată în pilon al politicii energetice și industriale

În ultimele două decenii, Austria a construit o politică integrată în care silvicultura, industria lemnului și sectorul energetic sunt coordonate într-o viziune unitară de bioeconomie. Biomasa forestieră este utilizată în cascadă: lemnul de calitate superioară este direcționat către produse cu valoare adăugată, iar produsele secundare și lemnul de calitate inferioară sunt valorificate pentru energie. 

Această abordare a permis dezvoltarea infrastructurii de termoficare pe biomasă, reducerea dependenței de combustibili fosili și consolidarea industriei locale a lemnului și a condus la:

• Peste 2.500 de centrale de district pe biomasă, care asigură încălzirea pentru localități din toată Austria.

• 24.000 de locuri de muncă în sectorul energiei din biomasă - de 7 ori mai multe decât ar genera combustibilii fosili.

• Cifră de afaceri de 4,5 miliarde de euro pe tot lanțul valoric, care rămâne integral în Austria.

• Reducere a emisiilor cu 13 milioane de tone de CO₂ în 2024, cu o valoare de piață de peste un miliard de euro.

• Conectarea anuală a 40.000 de gospodării noi la sisteme pe biomasă, obiectiv menținut până în 2040.