Conform declarațiilor lui Mădălin Roșu, președintele BAAR, Poliția Română testează deja o aplicație de mobil prin care ar putea fotografia și filma numerele de înmatriculare, pentru a afla, pe loc, dacă mașinile au polițe RCA valabile, conectându-se la baza de date AIDA. Poliția Rutieră n-o folosește și nici nu a aflat, oficial, că urmează s-o cumpere, deși președintele BAAR a mai spus că „se estimează că folosirea aplicației va deveni operațională în acest an”. Reprezentanții Poliției Rutiere au explicat însă pentru Jurnalul că nici măcar nu e posibilă o astfel de achiziție și nu înțelege nimeni din instituție cum a fost posibil ca o altă instituție să lanseze asemenea afirmații. Achiziția de către Poliția Rutieră a aplicației BAAR nu ar fi posibilă, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, nu este nevoie de o nouă aplicație care să arate dacă un autoturism are sau nu poliță RCA, pentru că se poate verifica acest aspect în baza de date și fără aplicație. În al doilea rând, Poliția nu poate face o astfel de achiziție prin atribuire directă. Dincolo de aspectul de fake news, declarația președintelui BAAR corespunde tiparului acțiunilor de lobby: se lansează o știre, chiar și fără acoperire în realitate, se prezintă ca fiind reală și necesară, astfel încât să creeze efecte la nivelul opiniei publice, apoi se trece la pașii următori, pentru forțarea legiferării. În România nu există lobby, nefiind legalizat, iar toate acțiunile de lobby sunt încadrate ca „trafic de influență”, în Codul Penal. Conform declarațiilor președintelui BAAR, nu doar Poliția Rutieră sau Poliția Română ar trebui să cumpere aplicația, ci și CNAIR.
În favoarea asigurărilor pe un an
Forțarea introducerii unei astfel de aplicații nu are însă doar consecințe în legătură cu achiziția. De fapt, pretinsa aplicație revoluționară este impusă în contextul mai vechi și mai complex al presiunilor pe care asigurătorii le fac pentru a obliga toți posesorii de autoturisme din România să cumpere polițe RCA pe un an, încercându-se de peste zece ani eliminarea celor pe o lună, trei și șase luni. După falimentul City Insurance, prețurile polițelor RCA s-au dublat, apoi s-au triplat, în mod totalmente nejustificat, iar transportatorii au fost primii care au tras un semnal de alarmă, cerând anchete din partea Consiliului Concurenței și ASF. Aspectul cel mai controversat al acestor creșteri nejustificate de prețuri a fost chiar faptul că toți asigurătorii din România au lansat, simultan, oferte care aproape obligă clienții să cumpere polițele RCA pe un an, pentru că cele pe perioade mai scurte sunt mult mai scumpe. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) chiar a cerut Consiliului Concurenței să analizeze situația care arată comportamentul de cartel al firmelor de asigurări, tocmai pentru că toate au folosit aceeași strategie de constrângere a șoferilor români de a cumpăra polițele RCA pe un an, prin strategia de marketing comună și ilegală.
30% sunt rable sau mașini nefolosite
Atât în cazul primului scandal, legat de ofertele asigurătorilor, cât și în cazul presupusei aplicații revoluționare, justificarea susținătorilor polițelor RCA pe un an este că în trafic ar exista foarte multe mașini care circulă fără asigurare obligatorie. De fapt, în noua acțiune de lobby pentru impunerea aplicației BAAR s-a folosit un alt fals grosolan care are la bază interpretarea eronată a datelor statistice. Procentul uriaș de aproape 30% din totalul autoturismelor care figurează ca înmatriculate, dar fără polițe RCA nu rezultă din analiza celor care efectiv circulă, ci din bazele de date care nu spun dacă acele mașini sunt folosite sau nu. Același lucru l-au explicat și românii care dețin mai multe autoturisme, dar nu circulă simultan cu toate, deci nici nu plătesc polițele RCA pentru ele. Sunt foarte multe situații în care mașinile respective sunt folosite doar câteva luni pe an, în general de către cei care nu locuiesc în România și vin acasă doar în concediu, dar și de vârstnicii care nu mai circulă tot anul, ci doar pe timpul verii. Mai sunt și multe cazuri în care mașinile sunt revândute de mai multe ori, dar nu sunt radiate de foștii proprietari. Sunt și foarte multe păstrate pentru programul „Rabla”, încă înmatriculate, dar care nu mai sunt folosite. Din toate aceste situații rezultă procentul pe care asigurătorii îl prezintă de fiecare dată ca fiind „dezastrul” din trafic, deși li se explică mereu care e situația reală, cu totul alta decât cea care reiese din cifrele interpretate eronat.
Explicațiile detaliate arată inutilitatea proiectului
Mădălin Roșu a mai declarat presei că „aplicația a fost deja testată din perspectiva fotografierii numărului de înmatriculare” și încă se lucrează la unele componente, însă este ceva revoluționar. Problema e că nici măcar din descrierea detaliată și cu intenții clare de lobby, diseminată în mass-media, cu lux de amănunte, nu reiese necesitatea acesteia sau măcar performanța, pentru că tot autorul declarațiilor a mai spus că după ce aplicația ar intra automat în baza de date AIDA, generând pe loc datele despre mașina fotografiată, mai apar cel puțin două probleme: polițistul poate să oprească respectiva mașină sau nu - deci nu se mai justifică urgența și necesitatea -, dar, mai grav, dacă decide să-l oprească pe șofer, trebuie să mai facă o verificare suplimentară, pentru că, așa cum a explicat chiar Mădălin Roșu, există cazuri în care mașina are asigurare, dar e făcută pe seria de șasiu, iar numărul de înmatriculare nu figurează. Seria suplimentară de operațiuni pe care polițiștii de la Rutieră ar trebui s-o facă, folosind aplicația-minune face inutilă folosirea ei, tocmai pentru că exact același lucru ar face și fără ea. Astfel, ideea BAAR de a dezvolta încă o aplicație pentru mobil, dar numai pentru polițiști și CNAIR, este revoluționară doar din punct de vedere al specialiștilor în IT care au conceput-o, nu și din perspectiva necesităților reale ale Poliției Rutiere și CNAIR, adică a instituțiilor care ar urma să plătească munca firmei de IT, prin achiziție directă.
Plăți întârziate și zeci de mii de păgubiți
Adevăratele probleme pe care ar trebui să le gestioneze BAAR sunt legate de problemele pe care le au în continuare asigurătorii care demonstrează același tip de comportament ca falimentara City Insurance. Transportatorii arată că deja sunt peste 50.000 de procese noi pe rolul instanțelor de judecată, pentru pagube neachitate de firmele de asigurări, după ce a dat faliment City Insurance, iar șoferii români riscă să nu mai fie despăgubiți dacă sunt implicați în accidente pentru producerea cărora nu sunt vinovați. COTAR a anunțat deja, de trei săptămâni, că modelul City Insurance se poate repeta, în curând, cu o altă companie de asigurări de pe piața polițelor RCA din România. COTAR anunțase că urmează falimentul City Insurance, cu trei ani înaintea producerii acestuia.
Aplicația-minune (care încă nu există) ar revoluționa verificarea rapidă a asigurărilor RCA, dar ar mai fi nevoie de verificări suplimentare, ulterior. Practic, polițiștii au acces exact la aceleași date și acum, fără a folosi aplicația revoluționară.