BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%. Ce urmează pentru inflație, credite și economie în 2026
Banca Națională a României a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, pentru a șaptea lună consecutiv. În același timp, banca centrală anticipează un an 2026 marcat de fluctuații ale inflației, cu o scădere semnificativă abia din a doua jumătate a anului. Ce înseamnă această decizie pentru români, credite și economie?
BNR menține dobânda-cheie la 6,50%
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), reunit marți, 17 februarie 2026, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, nivel stabil din august 2024.
Totodată, BNR a decis:
- păstrarea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an;
- menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- conservarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
„Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se menţionează în comunicat.
Potrivit băncii centrale, aceste măsuri sunt menite să susțină stabilitatea prețurilor și echilibrul financiar, într-un context economic intern și internațional volatil.
Prognoza BNR: inflație oscilantă în prima parte a anului, scădere accentuată din toamnă
Conform Raportului asupra inflației – ediția februarie 2026, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmând ca în trimestrul al doilea să înregistreze o creștere temporară.
Această evoluție este influențată de:
- efectele de bază;
- majorările anterioare ale TVA și accizelor;
- liberalizarea prețurilor la energie electrică;
- eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
„Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14 la sută în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024", se arată în comunicat.
Totuși, BNR estimează că în trimestrul al treilea din 2026 va avea loc o corecție descendentă abruptă a inflației, odată cu epuizarea efectelor acestor șocuri. Din 2027, scăderea ar urma să continue gradual.
Stabilitatea prețurilor și creșterea economică, principalele obiective ale BNR
BNR subliniază că politica monetară urmărește menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, fără a afecta semnificativ potențialul de creștere economică.
În acest context, banca centrală consideră esențiale:
- un mix echilibrat de politici macroeconomice;
- accelerarea reformelor structurale;
- utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru stimularea investițiilor și a productivității.
Ce înseamnă decizia BNR pentru populație
Menținerea dobânzii-cheie la 6,50% indică faptul că ratele la creditele în lei nu vor scădea semnificativ în perioada imediat următoare. Pentru românii cu împrumuturi cu dobândă variabilă, acest lucru se traduce printr-o stabilitate relativă a ratelor, fără noi majorări, dar și fără ieftiniri notabile.
Pentru cei care doresc să contracteze un credit, costurile de finanțare rămân ridicate, comparativ cu perioada preinflaționistă.
În schimb, deponenții pot beneficia în continuare de dobânzi atractive la economii, ceea ce stimulează economisirea și contribuie la reducerea presiunilor inflaționiste.
Impactul asupra economiei
La nivel macroeconomic, decizia reflectă o strategie prudentă: BNR încearcă să mențină un echilibru între combaterea inflației și susținerea creșterii economice.
O dobândă ridicată sprijină:
- stabilitatea cursului valutar;
- temperarea creșterii prețurilor;
- controlul creditării excesive.
În același timp, însă, aceasta poate încetini consumul și investițiile, ceea ce explică abordarea graduală a băncii centrale.
Când ar putea începe scăderea dobânzilor
Potrivit analiștilor, un posibil ciclu de reducere a dobânzilor ar putea fi luat în calcul abia după ce inflația va intra ferm pe un trend descendent, cel mai probabil în a doua parte a anului 2026.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 7 aprilie 2026.