Economia românească este robustă şi nu se întrevede nicio criză la orizont, ne liniştesc reprezentanţii Băncii Naţionale a României. Totuşi, câţiva nori negri încep să se formeze. Principalul risc vine din afară şi este legat de reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, dar sunt şi câteva probleme interne. Tensionarea echilibrelor macroeconomice, creditarea slabă a companiilor şi creşterea preţurilor la imobiliare sunt riscuri semnalate de BNR. În plus, banca centrală mai atrage atenţia şi asupra faptului că disciplina financiară a companiilor private s-a deteriorat, atât în relația cu furnizorii, cât și cu statul.
Reprezentanţii BNR sunt preocupaţi de riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a companiilor în contextul în care băncile stau pe munţi de bani. Firmele româneşti au un capital extrem de mic, care în sine blochează accesul la banii băncilor, deoarece calitatea capitalului este extrem de joasă. “Firmele au o problemă de bancabilitate, care provine din capitalizarea scăzută: capitalul social de pornire este încă de 200 de lei, iar 268.670 de firme au capital negativ, ceea ce înseamnă că datoriile au epuizat capitalul. Aceste firme ar trebui, în mod normal, să se capitalizeze sau să iasă de pe piață”, a explicat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR. În plus, acesta susţine că şi atunci când iau totuşi credite, acestea sunt de dimensiuni mici, ceea ce arată că firmele româneşti nu fac investiţii importante.
“Valoarea mediană a creditelor bancare din stoc acordate firmelor este de 78.300 lei, o valoare redusă, care nu duce cu gândul la finanțarea unor mari proiecte investiționale” Liviu Voinea
Cum arată economia
Studiul BNR mai arată că din cele circa 400.000 de firme active în România, mai mult de jumătate, adică 268.670 de firme, au capital negativ, ceea ce înseamnă că datoriile au epuizat capitalul, mai arată datele din Raportul de Stabilitate 2017. “Firmele au o problemă de bancabilitate, care provine din capitalizarea scăzută: capitalul social de pornire este încă de 200 de lei. Aceste firme ar trebui, în mod normal, să se capitalizeze sau să iasă de pe piață”, a adăugat Voinea. Datele BNR relevă că disciplina financiară a companiilor private s-a deteriorat, atât în relația cu furnizorii, cât și cu statul. Există în România 155.887 de firme care au cifră de afaceri nulă şi 251.921 de firme care nu au niciun angajat, plus 268.670 de firme cu capitaluri negative. Un număr de 93.484 de firme întrunesc toate aceste trei situaţii atipice. Firmele româneşti se finanţează în principal din datorii, şi în acest sens datoriile către partenerii financiari reprezintă 19% din total, iar faţă de acţionari, 12%.
Preţul caselor, în creştere
Un risc nou apărut, considerat de nivel redus, este însă cel al accelerării prețurilor proprietăților imobiliare. "Ultimul risc pe care l-am evidenţiat este un risc redus, dar nou-apărut, riscul unei accelerări a preţurilor activelor imobiliare. Creşterea preţurilor activelor imobiliare în România de aproximativ 7% în ultimul an poate să nu pară mare, dar este peste valoarea de semnal pe care o stabileşte metodologia Comisiei Europene, valoare de semnal care este de 6% ", a spus Liviu Voinea.
Indicele de accesibilitate la un credit ipotecar a ajuns la cel mai ridicat nivel, ca urmare a creșterii veniturilor, chiar dacă avansul pentru împrumuturile standard a crescut anul trecut de la 20% la 25%, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind darea în plată. Programul cu garanții de stat Prima Casă a contribuit la creșterea accesibilității, spune Voinea, însă segmentul pe care au venit creșterile de prețuri este cel al apartamentelor mai scumpe, care nu fac parte din program. Băncile nu creditează suficient firmele româneşti, au reglementări rigide, nu înţeleg întotdeauna realităţile economiei locale şi preferă să acorde împrumuturi fără riscuri, prin programul Prima Casă, sau să finanţeze statul, a mai spus Voinea.
Circa 60% din volumul de credite ipotecare de circa 59 de miliarde de lei are în spate o garanție Prima Casă. BNR are la dispoziție măsuri prudențiale, în cazul în care vede o sporire a riscurilor asociate creditării imobiliare.