Un tânăr antreprenor român genial, Bogdan Micu – cel care a proiectat mesajele cu lasere în timpul mitingurilor din ultimele săptămâni -, a creat pentru Ministerul Mediului un sistem Big Brother pentru pădurile României. Sistemul a-nceput de la inițiativa fostului ministru al Mediului, Doina Pană, și s-a perfecționat anul trecut, cu o aplicație la care poate avea acces oricine, implementată începând din iunie 2016. Ca programator IT, Bogdan Micu s-a oferit ca voluntar pentru Ministerul Mediului, încă din timpul guvernului Ponta, continuându-și proiectul în timpul guvernului Cioloș.
Eficiența acestui sistem a creat panică în rândurile hoților de lemn și ale marilor firme care profită din plin de tăierile ilegale. Funcționarea sistemului este reglementată de o Hotărâre de Guvern și de o Ordonanță de Urgență, ambele date de Guvernul Cioloș, anul trecut, pe care lobbyiștii marilor firme de prelucrare a lemnului le doresc abrogate.
Bogdan Micu explică cine susține abrogarea HG 1004 și a OUG 51, pornindu-se de la lobbyiști și cu argumente susținute de silvicultori, astfel încât i-ar putea convinge pe parlamentari să ia o decizie în defavoarea pădurilor României.
Diana Scarlat: Cum ți-a venit ideea să creezi acest sistem și de când este funcțional?
Bogdan Micu: Aplicația funcționează de anul trecut, din luna iunie. Ideea a pornit de la doamna Doina Pană (fost ministru PSD al Mediului – n.r.), care a implementat aplicația uTracking (o continuare a sistemului Radarul Pădurilor, implementat tot la inițiativa fostului ministru Doina Pană, în 2014), o aplicație pentru transportatorii de lemn. Dar era o aplicație doar pentru Poliție. Exista Radarul Pădurii, care te lăsa să suni la Poliție, în cazul unei suspiciuni, însă ideea mea a fost să facem o aplicație „soră”, pe care s-o poată avea toată lumea. Următorul pas, pentru întregirea sistemului, a fost inspectorulpadurii.ro, website-ul care-ți arată tăierile din pădure și dacă sunt legale sau nu. Acesta este și pentru populație, și pentru Poliție. De altfel, cei de la Poliție și Garda forestieră sunt foarte supărați pe ideea că s-ar putea elimina acest sistem și au spus că nici nu ar mai avea rost să se ducă să verifice. De când s-a băgat Poliția pe fir, li s-au stricat afacerile hoților de lemn.
Diana Scarlat: S-a vorbit despre un adevărat război declanșat de posibilitatea eliminării acestui sistem de monitorizare a pădurilor, care și-a demonstrat eficiența maximă în ultimul timp. Cine ar vrea abrogarea legilor care fac sistemul eficient?
Bogdan Micu: Totul vine de la un lobbyist, Tobescu (Cătălin Tobescu, de la Federația Proprietarilor de Păduri din România „Nostra Silva” - n.r.), foarte bine plătit de marile firme. Ei acum importă lemn, pentru că nu mai au de unde să ia de la noi. Acest lobbyist a venit cu ideea abrogării legilor care stau la baza eficienței sistemului informatic. Ministerul Mediului nu a propus abrogarea, ci câteva mici modificări, pentru personalul silvic. Dar acest lobbyist se pare că a convins-o și pe doamna Pană, care a căzut în capcană.
Diana Scarlat: De ce este atât de „periculos” sistemul creat de tine, pentru hoții de lemn, încât să-și folosească toate resursele pentru a-ncerca să-l elimine?
Bogdan Micu: Sistemul arată tot. Asta e problema lor. Eu am făcut atât de simplu sistemul, încât oricine poate să vadă exact ce se taie, inclusiv din pădurile virgine și din ariile protejate. Asta îi deranjează pe ei. „Alarme forestiere” înseamnă tăieri și sunt marcate cu roșu. Deci arată că acolo s-a tăiat pădurea. E unic la nivel mondial, merge foarte bine și are efect, după cum se vede. Probabil se va implementa în mai multe țări. E un fel de Big Brother. Orice copil poate detecta tăierile ilegale. Sistemul este atât de eficient, încât nici lor nu le-a venit să creadă. Se bazează pe faptul că PSD o să cadă-n capcană și îi scapă de Big Brother, dar dacă PSD face asta, se asasinează politic.
Diana Scarlat: Cum funcționează Inspectorul Pădurii?
Bogdan Micu: Sistemul global este SUMAL, iar Inspectorul Pădurii este doar o componentă a lui, deschisă și pentru populație, astfel încât să vadă oricine unde se taie, unde se transportă, să crească transparența. În timp real arată toate transporturile de lemn din România, astfel încât se poate observa unde se încarcă și unde se duc transporturile. Dacă vezi un transport de lemn pe stradă, poți verifica dacă e înregistrat, apoi de unde a plecat, unde se duce lemnul și dacă pot exista suspiciuni. Apoi, dacă afli de unde a plecat, te poți uita în sistem, să vezi ce tăieri au fost în zona respectivă și dacă au fost autorizate sau nu.
Diana Scarlat: Cum se poate face deosebirea între tăierile legale și cele ilegale?
Bogdan Micu: Foarte simplu: avem un satelit deasupra României, care face fotografii la câteva zile. Imaginile astfel preluate se suprapun peste tăierile autorizate și dacă apar tăieri în afara arealului autorizat, acelea sunt ilegale. Doar că acest sistem este reglementat de HG 1004, care ar putea fi abrogată, conform unui anunț făcut de Ministerului Mediului săptămâna trecută. Asta ar însemna întoarcerea la anii '90, când oricine tăia ilegal copacii primea o amendă de 400 de lei.
Diana Scarlat: Care este legătura între acest sistem, HG 1004 și OUG 51 din 2016?
Bogdan Micu: OUG 51 este cheia combaterii tăierilor ilegale, pentru că amenzile sunt usturătoare și se confiscă inclusiv mașinile care transportă lemnul. Cei care susțin abrogarea au găsit o mică parte din lege care este, poate, prea aspră. Aceasta se referă la lucrătorii silvici, pentru că și angajații sunt amendați cu sume foarte mari pentru o ilegalitate relativ mică sau pentru o greșeală. În acest punct, toată lumea este în consens asupra faptului că trebuie modificată ordonanța și coborâte amenzile pentru lucrătorii silvici, în funcție de faptele constatate, dar nu există motiv pentru coborârea amenzilor pentru transport, gestiune sau pentru ilegalitățile referitoare la tăieri. Cei care cer modificarea sau eliminarea OUG 51 încearcă să amestece aceste lucruri, astfel încât să elimine sistemul de control odată cu abrogarea celor două acte normative.
Diana Scarlat: Mai sunt și alte sisteme de acest fel?
Bogdan Micu: Acesta este singurul, iar în spatele aplicației pentru publicul larg este un mare sistem de gestiune, care a fost dezvoltat și care rezolvă veșnica noastră problemă, de a afla ce tăieri s-au făcut legal și care sunt ilegale. Acest sistem presupune însemnarea arborilor în pădure cu GPS, înainte de a fi tăiați. Ar fi nebunie dacă s-ar elimina acest sistem.
Diana Scarlat: Directorul Romsilva spunea, la dezbaterea de la Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, că pleacă oamenii din sistem, pentru că activitatea devine nerentabilă.
Bogdan Micu: Acesta nu poate fi un argument. Oamenii nu pleacă din domeniul silviculturii, ci unii dintre ei nu mai au curaj să fure. Este foarte adevărat că PUG 51 trebuie să fie modificată, astfel încât să se rezolve problema lucrătorilor silvici, dar nu trebuie eliminată OUG 51, tocmai pentru că acesta impune amenzile care reies din funcționarea HG 1004. Prin abrogarea HG 1004 și a OUG 51 se va ajunge la situația în care sistemul va funcționa degeaba, adică poți să-l prinzi cu aplicația pe unul care transportă lemn tăiat ilegal, suni la Poliție, dar polițiștii nu mai pot decât să-l amendeze cu 400 de lei. E ca și cum amputezi Inspectorul Pădurii. Prețul lemnului nu s-a dublat, așa cum susțin ei, ci a ajuns la valoarea corectă, care e aceeași peste tot în lume, nu la jumătate, cum era la negru.
Diana Scarlat: Chiar scumpirea lemnului de foc pentru populație și lipsa acestuia au fost argumente aduse de reprezentanții silvicultorilor, la prima dezbatere pe tema OUG 51, în camera Deputaților.
Bogdan Micu: Este fals ce spun ei, pentru că OUG 51 nu are legătură lemnul de foc, ci cu amenzile. Nu s-a făcut deosebirea între lemnul de foc și hoția de lemne. E o păcăleală. Trebuie reglementată situația lemnului de foc, dar pentru asta există o altă hotărâre de guvern. Problema reală apare la cei care nu scot lemn de foc, ci doar lemnul cel mai bun, dar îl trec în acte ca lemn de foc, iar la populație nu mai ajunge lemnul pentru încălzire. Hoții de lemn se folosesc de situația aceasta. OUG 51 îi sancționează dacă fac acest lucru, iar hoții de lemn se folosesc de aceste argumente, pentru a scăpa de amenzi dacă fură.
Diana Scarlat: Ce se va întâmpla, însă, dacă li se va spune celor care au doar sobe că nu vor mai avea cu ce să se-ncălzească la iarnă?
Bogdan Micu: Deja au fost aceste probleme, pentru că în unele locuri nu au mai dat lemn de foc pentru populație. Dar această situație nu are legătură OUG 51. E pură manipulare.
Diana Scarlat: Dar, practic, cei care ar vrea să facă acest tip de fraudă, prin înlocuirea lemnului de foc din acte cu lemnul bun, ar putea lăsa oamenii fără combustibil, dacă vor.
Bogdan Micu: Da, pot să-i păcălească și chiar asta fac unii dintre ei. Dar nu cred că se va face la nivel național. Probabil vor accepta până la urmă.
Diana Scarlat: Mai e o problemă legată de cei cu gatere, pentru că hoția i-a adus la faliment pe proprietarii de gatere care vor să respecte legea.
Bogdan Micu: Exact, din cauza concurenței neloiale. Aceasta e normalizarea pieței, căreia hoții i se opun.
Diana Scarlat: Am înțeles că sistemul acesta a fost solicitat și de alte țări
Bogdan Micu: Din martie începem să lucrăm cu guvernul din Peru. Ne-au solicitat. Au spus că li se pare extraordinar ce-am făcut și vom lucra inclusiv pe parte legislativă. Peruanii au probleme mari cu pădurea amazoniană.
Inspectorul Padurii - Mobile APP
În luna iulie a anului 2016 a fost lansată o nouă aplicație care a venit în completarea sistemului deja existent în România, Radarul Pădurilor. Aplicația mobilă permite cetățenilor să efectueze verificări independente, privind legalitatea transporturilor de lemn. Această măsură oferă transparență totală și vine în sprijinul autorităților, dar stimulează, în același timp, și implicarea socială a românilor care doresc să se informeze corect pentru a apăra pădurile României.
Mai mulți români implicați în protejarea pădurilor înseamnă responsabilizarea societăţii civile, creşterea gradului de transparenţă şi eficientizarea procesului de combatere a tăierilor ilegale, precum și decongestionarea Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. Dezvoltarea aplicației mobile a fost una dintre prioritățile asumate direct de Ministerul Mediului, din februarie 2016.
Utilizatorul aplicației mobile care observă în trafic un vehicul ce transportă lemn poate accesa aplicația, introduce numărului complet al autovehiculului, iar aplicația verifică numărul în sistemul SUMAL, apoi răspunde automat cu unul dintre cele două răspunsuri standard: “Acest transport are cod valid (transport legal)” sau „Acest transport nu are cod online validat în ultimele 72 de ore (transport posibil ilegal)”.
În acest moment, implementarea aplicației are ca rezultat implicarea în protecția pădurilor a peste 50.000 de români, care vin în sprijinul celor 1.000 de agenți ai autorităților statului și verificarea a peste 1 milion de transporturi de lemn. Și actualul ministru al Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, susține acest proiect și a declarat că dorește să-l ducă până la capăt.