Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, vineri, o conferință de presă la Focșani, în cadrul căreia a fost întrebat ce consecințe vor fi în contextul în care Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică a României la 0,1%.
Acesta a afirmat faptul că o astfel de reducere a prognozei era de așteptat în contextul războiului din Ucraina, al scumpirii combustibililor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, dar și al tensiunilor comerciale globale. El a subliniat că încetinirea economiei europene va avea efecte directe și asupra României, având în vedere legătura strânsă dintre economia națională și cea a Uniunii Europene.
„Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie și până astăzi, prin războiul din Golf, va avea niște efecte asupra economiilor din toată lumea. Creșterea prețurilor la combustibili, așa cum ați văzut și cum o vedem în continuare, este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică și care a făcut ca toate economiile să încetinească, inclusiv economia noastră, contribuind din păcate și la creșterea inflației (…) De asemenea, ceea ce se întâmplă în continuare legat de războiul din Ucraina, legat de problemele tarifare dintre blocurile economice mari, nu este de natură să antreneze creșterea economică. Economia țării noastre este legată de cea a Uniunii Europene”, a spus Ilie Bolojan în cadrul conferinței de presă.
Potrivit acestuia, economia României se confruntă și cu efectele politicilor bugetare din ultimii ani.
„Nu trebuie să ne ascundem, este o reașezare a economiei românești. Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață, și cu toate că am aruncat miliarde în piață, creșterea economică în 2023, 2024, 2025 n-a fost pe măsura banilor aruncați în piață, pentru că erau în principal bani duși pe consum”, a spus Bolojan.
Care ar trebui să fie prioritățile în următoarea perioadă
Premierul interimar a subliniat că prioritățile viitoarelor guverne trebuie să fie menținerea echilibrelor bugetare, absorbția fondurilor europene și reducerea costurilor la energie pentru creșterea competitivității companiilor românești.
„Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare (…) să ne păstrăm echilibrele bugetare. E foarte important acest lucru pentru ca ratingul țării noastre să fie predictibil, pentru ca încrederea investitorilor să rămână la un nivel rezonabil. E nevoie să derulăm absorbția fondurilor europene, pentru că bugetul de investiții anul acesta este de 8% din PIB”, a explicat Bolojan.
„De asemenea, e foarte important să lucrăm pe componenta de prețuri la energie. Prețul energiei nu este doar o componentă socială pentru familii, un cost suplimentar, ci are și o componentă importantă pe competitivitate și dacă vrem ca firmele românești să fie competitive sau mai competitive, e foarte important ca aceste costuri fixe ale componentei energetice să fie reduse în anii următori”, a adăugat premierul interimar.
În același timp, el a atras atenția asupra deficitului de forță de muncă din România.
„Că ne place, că nu ne place, suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni în piața muncii din populația activă a României Și fără mai mulți oameni în piața muncii, e greu de presupus că vom avea o economie cu o productivitate mai mare, care să acopere toate nevoile, cu mai mulți contribuabili. Acestea sunt câteva elemente de bază care, dacă vor fi avute în vedere, acești indicatori vor fi corectați mai repede în perioada următoare”, a conchis Bolojan.
Comisia Europeană estimează o creștere de doar 0,1%, inflație ridicată și datorie publică în creștere
Joi, Comisia Europeană a estimat că economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, pe fondul inflației ridicate, al scumpirii energiei și al măsurilor de reducere a deficitului bugetar.
„Încrederea economică, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul anului 2026, iar indicatorii de frecvență ridicată arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern”, a notat Comisia Europeană.
Cu toate acestea, Comisia mai arată că eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată, alimentată de creșterea prețurilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern.
Inflația este estimată la 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027.
Rata șomajului ar urma să urce moderat, de la 6,1% în 2025 la 6,3% în 2026, înainte de a coborî la 5,9% în 2027.
Și datoria ar urma să continue să crească, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.
(sursa: Mediafax)