Experții susțin că scrisul de mână nu reflectă doar abilitățile motorii, ci și modul în care creierul procesează informațiile, planifică și coordonează mișcările. Descoperirea ar putea deschide drumul către metode mai simple și mai accesibile de depistare timpurie a unor afecțiuni precum boala Alzheimer.
Scrisul de mână, o „fereastră spre creier”
Deși tehnologia a redus considerabil importanța scrisului de mână în viața de zi cu zi, oamenii de știință spun că această abilitate poate deveni un instrument valoros pentru evaluarea funcțiilor cognitive.
Studiile anterioare au arătat că persoanele diagnosticate cu Alzheimer sau alte forme de afectare cognitivă prezintă modificări vizibile în modul în care scriu.
Pornind de la aceste observații, cercetători de la Universitatea din Evora, Portugalia, au analizat mai atent diferențele dintre scrisul persoanelor sănătoase și cel al persoanelor cu probleme cognitive.
„Scrisul nu este doar o activitate motorie, ci o adevărată fereastră spre creier”, explică Ana Rita Matias, cercetătoare în cadrul universității portugheze.
Potrivit expertei, adulții în vârstă diagnosticați cu afecțiuni cognitive au prezentat tipare distincte legate de ritmul și organizarea mișcărilor de scriere.
Cum s-a desfășurat studiul
La cercetare au participat 58 de persoan,e cu vârste între 62 și 99 de ani, toate aflate în centre de îngrijire. Dintre acestea, 38 aveau diagnostice de afectare cognitivă, iar 20 erau considerate sănătoase din punct de vedere cognitiv.
Participanții au folosit un pix și o tabletă digitală pentru a realiza mai multe sarcini: trasarea unor puncte și linii, copierea unor propoziții și scrierea unor fraze dictate verbal.
Cele mai mari diferențe au apărut în cazul exercițiilor de dictare, unde participanții trebuiau simultan să asculte, să memoreze informația, să transforme sunetele în text și să scrie.
Cercetătorii au observat că persoanele cu afectare cognitivă scriau mai lent, realizau mai multe mișcări mici și fragmentate și aveau nevoie de mai mult timp pentru fiecare literă scrisă.
Semne timpurii ale declinului cognitiv
Specialiștii spun că aceste modificări apar deoarece declinul cognitiv afectează capacitatea creierului de a coordona eficient sarcinile complexe.
„Sincronizarea și organizarea mișcărilor sunt strâns legate de memoria de lucru și de controlul executiv”, explică Ana Rita Matias.
Pe măsură ce aceste funcții cognitive se degradează, scrisul devine mai lent, mai puțin coordonat și mai fragmentat.
Testele de scriere ar putea deveni instrumente medicale
Cercetătorii consideră că, în viitor, testele bazate pe scrisul de mână ar putea fi utilizate pentru evaluarea rapidă a sănătății cognitive, fără a necesita investigații costisitoare sau vizite frecvente la spital.
Astfel de metode ar putea fi folosite inclusiv în centre de îngrijire sau în programe de monitorizare a persoanelor vârstnice.
Totuși, experții atrag atenția că studiul are și limite. Numărul participanților a fost relativ redus, iar cercetarea nu a urmărit evoluția acestora pe termen lung. De asemenea, nu au fost analizate efectele unor medicamente care ar putea influența abilitatea de a scrie.
Oamenii de știință cred însă că studii mai ample ar putea confirma faptul că schimbările din scrisul de mână pot semnala declinul cognitiv chiar înainte de apariția simptomelor evidente, precum pierderile de memorie, potrivit a1.ro.
