Un document oficial, transmis, încă din primăvara acestui an, de Comisia Europeană fostului ministru liberal al Finanțelor, Marcel Boloș, arată că situația jalonului 215 din PNRR, referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, a fost îndeplinit satisfăcător printr-o reformă a Guvernului din 2023. Acea lege a echilibrat faptul că penisa nu poate fi mai mare decât salariul net din timpul activității, a reglementat tranziția referitoare la alinierea vârstei de pensionare din sistem cu vârsta din sistemul general de pensii publice și, totodată, a introdus impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile mari și foarte mari. Tocmai de aceea Comisia Europeană a dat undă verde reformei, într-o evaluare preliminară de la finalul anului trecut. Ulterior, însă, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională exact această impozitare a pensiilor de serviciu, acesta fiind, în realitate, singurul motiv pentru care, în acest moment, jalonul 215 din PNRR este considerat ca nefiind îndeplinit. Iată, astfel, cum, în loc să încerce să modifice legislația exact în sensul celor semnalate de Comisia Europeană, Guvernul Bolojan și-a asumat reformarea acelor prevederi din legislație care au fost deja considerate ca îndeplinite, invocând, culmea, că nu sunt îndeplinite. Chiar dacă, mâine, legea, în forma propusă de Bolojan, ar trece de CCR, jalonul 215 tot nu ar fi considerat îndeplinit de către CCR, întrucât nu conține nicio măsură care să acopere ceea ce a transmis Comisia Europeană în primăvara acestui an, în mod oficial.
Amănuntul conform căruia modificările pe care premierul Ilie Bolojan le-a operat, prin angajarea răspunderii Guvernului, dar pe care dorește să le reia, printr-o nouă lege, după ce Curtea Constituțională a picat, pe formă, demersul inițial, nu are nicio legătură cu evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea Jalonului 215 din PNRR, privitor la pensiile speciale. Dezlegarea vine chiar de la Comisia Europeană.
Mai exact, la data de 13 martie 2025, Secretariatul General – Grupul Operativ pentru Reformă al Comisiei Europene i-a transmis ministrului român al Finanțelor în funcție la acel moment, Marcel Boloș, un document, identificabil sub numele „Ref.Ares(2025)2415057 – Comunicarea către România a evaluării de către Comisie a etapei 215 din cea de-a treia tranșă a sprijinului nerambursabil, în conformitate cu articolul 24 alineatul 6 din Regulamentul (UE) 2024/241”.
În acest document oficial se precizează că evaluarea obiectivului de etapă 2015 se referă la intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. „Această decizie de punere în aplicare a Consiliului stabilește că «noul cadrul legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributiv», că «Pensiile speciale curente se calculează pe baza principiului contribuției, a vechimii în profesie și a ajustării procentului aferent veniturilor obținute, în sensul ca perioada minimă de contribuție să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii», că «protecția hotărârilor Curții Constituționale se referă numai la pensiile magistraților și nu la alte categorii și se referă numai la limitele explicite în argumentele Curții» și că «nicio pensie specială nu poate depăși veniturile obținute în perioada de contribuție»”.
Scrisoarea a ajuns la Bolojan pe 9 mai 2025
Potrivit aceleiași scrisori oficiale, Comisia Europeană arăta, în primăvara acestui an, că, la data de 9 octombrie 2023, Banca Mondială a prezentat un raport, în temeiul Acordului privind serviciile de consiliere nerambursabile, care a oferit o analiză-evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor speciale.
Ca atare, România a adoptat Legea nr. 282/2023 privind modificarea și completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu și a Codului Fiscal. „Reforma a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Articolele I, II, VI, VIII, IX, XI, XII, XIII, XIV, XVII și XVIII ale reformei vizând, printre altele, înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru pensionare și prevăzând o creștere treptată a vârstei standard sau legale de pensionare pentru toți pensionarii speciali, pentru a o alinia, în cele din urmă, la cea din sistemul general de pensii”.
Comisia mai arată că legea mai prevede „stabilirea faptului că pensiile speciale se calculează în baza principiului contribuției, vechimii în profesie și reajustării procentului aferent veniturilor obținute, stabilește dacă perioada minimă de cotizare a categoriilor speciale de pensii este similară sau, în majoritatea cazurilor, este mai mare decât sistemul general și stabilește că pensiile nete nu pot depăși venitul net obținut în perioada de cotizare”.
Ei bine, citatul cel mai important al acestui paragraf al scrisorii sună astfel: „Comisia a luat în considerare toate elementele de mai sus, pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător în evaluarea sa preliminară pozitivă din data de 15 octombrie 2024”.
Legea din 2023 a introdus principiul contribuției în sistemul de pensii speciale
Deci Legea 282/2023, așa cum a fost ea inițiată de fostul guvern și adoptată de către fostul Parlament a fost caracterizată de către Comisia Europeană ca fiind satisfăcătoare pentru a îndeplini celebrul jalon 215. Totuși, problema reală cu care se confruntă actualul Guvern în ceea ce privește îndeplinirea aceluiași jalon 215 este alta. Iar Comisia Europeană o scrie negru pe alb în aceeași scrisoare adresată lui Marcel Boloș.
„La 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a adoptat Decizia 724/2024, prin care a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale”, notează CE, care subliniază că articolul desființat de către CCR „introducea o impozitare mai mare pentru partea necontributivă a pensiilor speciale care depășesc un anumit prag”. „S-a introdus o cotă de impozitare de 15% pentru partea necontributivă a pensiilor speciale mai mari decât salariul mediu net utilizat la momentul întocmirii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul precedent și o cotă de impozitare de 20% pentru partea necontributivă mai mare decât salariul mediu brut”, mai arată Comisia.
Din același document, rezultă că „ aceste prevederi s-ar fi aplicat doar pensiilor mari și foarte mari, care sunt plătite, în general, judecătorilor și magistraților din România”.
Impozitarea, respinsă de CCR, este motivul real pentru care putem pierde cele 230 de milioane de euro
Tot în scrisoarea transmisă lui Marcel Boloș, Comisia Europeană precizează că „chiar și după această reformă, magistrații au menținut o rată de înlocuire de 80% aplicată câștigului mediu pe patru ani înainte de pensionare. (…) Prin urmare, norma de impozitare mai mare, care s-ar aplica pensiilor mari și foarte mari (cu o parte necontributivă ridicată), a redus inechitățile din cadrul sistemului de pensii, asigurându-se că pensionarii care primesc pensii mari sau foarte mari (cum sunt magistrații), decontate de la contribuțiile plătite în timpul vieții lor profesionale, contribuie la funcționarea sistemului de pensii”.
Conform sursei citate, „pe această bază, Comisia a considerat că impozitarea mai mare a pensiilor mari și foarte mari, care a fost un element-cheie al reformei, a consolidat caracterul contributiv al regimului pensiilor speciale și a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu”.
Fraza-bombă din documentul transmis în primăvara anului trecut și care demontează întreaga justificare legislativă, din această toamnă, a premierului Ilie Bolojan cu privire la chestiunea pensiilor de serviciu ale magistraților, este aceea că „în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curții Constituționale, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înțelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023, care introduce impozitarea mai mare a pensiilor mari și foarte mari, nu pot fi puse în aplicare de guvern. Din acest motiv, jalonul 215, care impune «consolidarea principiului contributiv al sistemului» și «corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului de pensii, din punctul de vedere al aspectului contributiv», nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător” (VEZI FACSIMIL).
Executivul ignoră scrisoarea și face marketing politic
Iată cum Guvernul și, în special, premierul Ilie Bolojan manipulează în mod grosolan opinia publică, atunci când afirmă că modificările operate, prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului, la data de 1 septembrie 2025, sunt de natură a respecta condiționările impuse prin jalonul 215 din PNRR, astfel încât România să nu piardă, la finalul acestei luni, cele 230 de milioane de euro din fonduri europene.
Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu nu se referă absolut deloc la impunerea unui impozit progresiv a părții necontributive din pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Mai mult, deși Comisia Europeană a arătat clar că, în ceea ce privește modificările privind cuantumul net al pensiei care nu trebuie să depășească cuantumul net al salariului, dar și corelarea vârstei de pensionare în acest sistem cu cea din sistemul general de pensii au fost deja îndeplinite în mod satisfăcător prin Legea nr. 282/2023, Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a făcut altceva decât să umble, din nou, la termenul de tranziție privind atingerea vârstei de pensionare, a majorat vechimea în funcție de la 25 la 35 de ani și a redus, din nou, venitul net al pensiei de serviciu. Cu alte cuvinte, a modificat ceea ce Comisia Europeană a spus că era foarte bine făcut.
În schimb, exact problema pentru care jalonul 215 este considerat neîndeplinit satisfăcător, adică impozitarea părții necontributive a pensiilor mari și foarte mari, nu face deloc obiectul legii scrise și asumate de Ilie Bolojan.
CCR a cerut doar norme clare cu privire la impozitul pensiilor mari și foarte mari
Astfel, chiar dacă mâine legea, în forma și fondul redactate și asumate de Guvernul României, ar trece de CCR, ar avea inclusiv acceptul CSM și al ÎCCJ, tot nu înseamnă că România își va fi îndeplinit satisfăcător obligațiile din jalonul 215. Iar toate aceste contre dintre puterea executivă și cea judecătorească din aceste zile reprezintă, în fapt, doar un marketing politic. Scrisoarea Comisiei Europene adresată lui Marcel Boloș nu avea cum să nu fie cunoscută și de către Ilie Bolojan, mai ales că, la acel moment, actualul premier ocupa funcția de președinte interimar al României. De asemenea, este imposibil ca actualul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare să nu cunoască atât conținutul, cât și concluziile acestei scrisor și motivele pentru care nu este îndeplinit în mod satisfăcător jalonul 215 din PNRR.
Problema este atât de complicată, încât decidenții se fac că nu există. Curtea Constituțională a spus că pensiile de serviciu nu pot fi impozitate progresiv. Mai exact că nu doar pensiile speciale ale magistraților pot fi impozitate progresiv, ci, pentru a nu exista discriminare, acest regim ar trebui să fie impus tuturor categoriilor de venituri.
Instanța de contencios constituțional a stabilit că impozitarea impusă prin Legea nr. 282/2023 prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul este incertă și insuficient reglementată și că, în ceea ce privește baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul a acesteia. De asemenea, CCR a subliniat în jurisprudența sa, ca principiu, că orice reglementare referitoare la salarizarea și la stabilirea pensiilor de serviciu ale magistraților trebuie să respecte principiul independenței justiției și principiul statului de drept.
Fost judecător: Premierul a pus mai presus interesul său politic de a expune justiția urii publice
Faptul că miza îndeplinirii jalonului 215 din PNRR, așa cum a trasat Comisia Europeană, nu are nici cea mai mică legătură cu ceea ce intenționează Guvernul să modifice la legislația privind pensiile de serviciu este devoalat și de către Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Cunoscutul jurist arată că „greșeala tactică a Guvernului e flagrantă și denotă, pe lângă amatorism și dispreț față de reguli și proceduri, și destulă nepregătire profesională în preajma premierului. A procedat astfel doar pentru a pune presiune pe Înalta Curte de Casație și Justiție și pe Curtea Constituțională și pentru a asmuți opinia publică asupra lor, arătate ca fiind trădătoare și egoiste ale interesului național de a accesa banii din PNRR. Ilie Bolojan a pus mai presus de accesarea acestor bani interesul său politic de a expune sistemul judiciar oprobiului și urii publice și de a prelungi și înteți conflictul cu acesta, pozând, astfel, în erou reformator”.
Adrian Toni Neacșu mai precizează că premierul „a bătut, însă, pasul pe loc și a compromis iremediabil atingerea țintei pe care singur și-a stabilit-o. Desigur, se va dovedi, în cele din urmă, că și această țintă a stabilit-o pentru atingerea interesului lui și de a conflictualiza societatea cu justiția, pentru că jalonul 215 nu are nicio legătură, în realitate, cu legea care se discută acum. Probabil de aceea nici nu se grăbește excesiv și pare că are tot timpul din lume, pentru că decizia din 28 noiembrie 2025 va fi luată de Comisia Europeană indiferent de legea la care ne referim”.