Brățara dacică din aur, veche de 3.000 de ani – datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr. – a fost adjudecată în Licitația Artmark de Istorie, la Palatul Cesianu-Racoviță, și va ajunge la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.
Spectaculoasa bjuterie a fost achiziționată cu 35.000 de euro (de la un preț de pornire de 7.000 de euro) de un colecționar de artă și istorie care a dorit să o păstreze în expunere în cadrul unei instituții muzeale.
Brățara antică va putea fi admirată în continuare de iubitorii de istorie românească veche, ce o vor putea viziona în expunerea permanentă a secției de istorie a Muzeului Național Brukenthal.
„Am primit cu bucurie propunerea Casei de Licitații A10 by Artmark de a expune, prin generozitatea cumpărătorului anonim, brățara dacică achiziționată la licitația din data de 17 septembrie. (...) Ne bucurăm că sunt colecționari, așa cum se întâmplă și în cazul de față, care, atunci când achiziționează o piesă importantă, cum este și această brățară dacică, doresc să o expună pentru o perioadă de timp într-un muzeu, pentru ca și publicul larg să o poată vedea. (...) Am decis ca această piesă să fie în viitor expusă în cadrul Muzeului «Casa Altemberger» din cadrul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. (...) Este pentru prima dată când Muzeul Brukenthal poate expune o piesă de o asemenea importanță pentru istorie, care provine din perioada dacică, dintr-o colecție privată. Este o premieră pentru noi”, declară Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.
Brățara provine din localitatea Costești, județul Argeș, dintr-o colecție privată moștenită pe linie maternă timp de șase generații.
Conform relatărilor familiei, Ilie și Rada Neacșu au lăsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, Catrina Ioana, străbunica actualului deținător. Brățara este cunoscută în literatura de specialitate, fiind documentată prin menționarea sa, în anul 2014, în Repertoriul Arheologic al județului Argeș (pct. 125): „Pe teritoriul localității a fost descoperită, întâmplător, înainte de 2005, o brățară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip «ochi cu cârlig», datând probabil de la începutul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se păstra în posesia urmașilor descoperitorului”. Acest artefact reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia și perioada cronologică de referință, mai ales că, potrivit specialiștilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al României.
Brățara se înscrie în categoria pieselor de podoabă din metal prețios, fiind purtată de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societăților care preced epoca geto-dacică pe teritoriul actual al României, atât masculină, cât și feminină.
„Este o discuție întreagă în cercetarea românească despre așa-numita comoară getică. Piesele de tip asemănător de la Muzeul Național de Istorie, în primul rând celebrele brățări dacice regăsite în ultimele două decenii, sunt piese de tezaurizare. Așadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Știm că în societățile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reîntâlnim și ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri în forme de elemente de bijuterii, peste tot în Europa. Brățara aceasta totodată cu siguranță a fost purtată. Dincolo de valoarea intrinsecă a unui obiect de tezaur, este un obiect care indică foarte bine evoluțiile sociale și politice din spațiul românesc. Așadar este un act extraordinar să poți să licitezi pentru o astfel de piesă”, a explicat prof. univ. dr. Carol Căpiță, din cadrul Departamentului de Istorie Antică și Arheologie al Facultății de Istorie București.
(sursa: Mediafax)