În fața acestei situații, care riscă să se agraveze, Comisia Europeană vrea să stabilească noi reguli pentru a evita blocajele financiare și vrea ca plățile să fie făcute în maximum o lună, acordând însă și unele excepții limitate. Proiectul a făcut deja un pas spre aprobare, după ce a primit avizul eurodeputaților din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, care au adus însă o serie de amendamente proiectului de revizuire a Directivei privind întârzierea plăților pregătit de Executivul comunitar. Proiectul de raport va fi supus acum la vot în sesiunea plenară din 22-25 aprilie și va constitui poziția Parlamentului în primă lectură. Sarcina adoptării propunerii de revizuire a directivei va reveni însă noului Parlament rezultat după alegerile europene din 6-9 iunie.
Una dintre principalele cauze ale întârzierii plăților este dezechilibrul puterii de negociere între un client mare sau mai puternic (debitor) și un furnizor mai mic (creditor), obligându-l pe acesta din urmă să accepte condiții de plată inechitabile. Acestea duc la un risc crescut de faliment, incertitudine în planificarea afacerilor și bugetare și participare redusă la achizițiile publice. Potrivit propunerii de modificare, în tranzacțiile comerciale, perioada de plată nu poate depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a unei cereri de plată echivalente de către debitor, cu condiția ca debitorul să fi primit bunurile sau serviciile. Această perioadă se aplică atât tranzacțiilor dintre întreprinderi (B2B), cât și între autoritățile publice și întreprinderi (G2B). Aceeași perioadă de plată ar urma să se aplice și furnizării produselor agricole și alimentare neperisabile. Regulamentul nu se va aplica însă în plățile pentru tranzacții cu consumatorii, plățile efectuate ca despăgubire pentru daune, inclusiv plăți de la firme de asigurări, precum și în plățile rezultate din obligații care pot fi anulate, amânate sau se renunță la ele în cadrul sau în legătură cu proceduri de insolvență sau proceduri de restructurare, inclusiv proceduri de restructurare preventivă.
Se propun și excepții de la regulă
Totuși, deputații europeni din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor au dorit să se asigure că firmele vor avea flexibilitate pentru a negocia termene de plată mai mari, de până la 60 de zile calendaristice în tranzacțiile B2B, și au propus ca această modificare să fie introdusă în textul proiectului. Recunoscând că modelele și practicile specifice de afaceri din sectorul comerțului cu amănuntul necesită adesea perioade mai lungi de plată din cauza unor factori precum sezonalitatea sau ciclurile unice pentru articole (de exemplu, jucării, bijuterii, echipamente sportive sau cărți), eurodeputații au propus să se permită termene de plată de până la 120 de zile în aceste cazuri.
La nivelul UE ar urma să se înființeze un Observator european al întârzierii plăților pentru a monitoriza, colecta și partaja date privind situația acestora și pentru a identifica posibilele practici dăunătoare.
De asemenea, o dată pe an, autoritățile guvernamentale ar trebui să facă publice rapoarte accesibile publicului despre practicile de plată.
Dobânda de întârziere taie cheful rău-platnicilor
Una dintre prevederile proiectului de revizuire care a ridicat deja nemulțumiri este legată de majorarea consistentă a dobânzii de întârziere a plății. Astfel, orice întârziere la plata facturilor între firme și între autorități publice și companii va fi taxată, obligatoriu, cu o dobândă de cel puțin 8% peste rata de referință a Băncii Centrale Europene (BCE), plus o taxă de compensare pentru recuperarea sumelor. Parlamentarii români s-au opus instituirii unei dobânzi așa de mari, spunând că efectul va fi unul negativ pentru economie. „Atragem atenția că prezenta propunere de regulament (Late Payment Regulation) va avea efect negativ asupra economiei, în general, respectiv asupra mediului de afaceri, în special”, se arată într-o hotărâre a Senatului României adoptată în legătură cu acest proiect al Comisiei Europene. Dobânda de referinţă stabilită de BCE a ajuns anul trecut, după mai multe majorări succesive, la cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999, depășind 4%, iar ea a fost menținută și la ultima ședință, care a avut loc în ianuarie 2024, de conducerea băncii.
Taxe de compensare de până la 150 de euro pe tranzacție
În cazul în care dobânda de întârziere a plății devine plătibilă, compensarea taxei pentru costurile de recuperare se datorează automat de către debitor către creditor și se ridică la o sumă fixă de 50 de euro pentru fiecare tranzacţie comercială, prevede proiectul de regulament. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a propus și aici o modificare în sensul că taxa să aibă o valoare minimă de 50 de euro și o valoare maximă de 150 de euro (în funcție de valoarea tranzacției). Compensația este plătită de debitor creditorului ca o despăgubire pentru propriile cheltuieli de recuperare ale creditorului, fără necesitatea încheierii unui act suplimentar, iar creditorul nu poate renunța la dreptul său de a obține această taxă de compensație.
Cum se penalizează întârzierile la plată în România
Dobânzile și penalitățile de întârziere ale plăților către stat de către persoane juridice și fizice se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, și se fac venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală. Acestea se aplică și între firme, în cazul în care contractul încheiat între cele două părți nu prevede altceva. Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale se datorează dobânzi și penalități de întârziere.
-
Nivelul dobânzii este de 0,02% - pentru fiecare zi de întârziere;
-
Nivelul penalității de întârziere este de 0,01% - pentru fiecare zi de întârziere;
-
Nivelul penalității de nedeclarare este de 0,08% pe fiecare zi de întârziere.
Probleme pentru două din trei firme românești
În România, două din trei firme se confruntă cu probleme financiare în fiecare lună, iar mai mult de 90% dintre acestea nu au capitalul financiar de a rezista unui blocaj financiar mai mare de două-trei luni, arăta o analiză a Sierra Quadrant publicată la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut. Slab capitalizate și având un grad foarte redus de bancarizare, aceste firme riscă să devină victime sigure ale fluctuațiilor economice”, spun specialiștii. „Dincolo de inflație, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, majorarea taxelor și impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcțiile și comerțul”, atrăgea atenția analiza Sierra Quadrant, care anticipa că în 2024, în contextul schimbărilor fiscale și a incertitudinii care tinde să se accentueze, economia își va desfășura activitatea cu frâna de mână trasă.
Companiile de stat, restanțe mari la plată
Potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanțelor, la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, cele 1.183 de companii publice, adică cele de stat și cele controlate de administrațiile publice, au înregistrat un profit brut de 11 miliarde de lei, dar și plăți restanțe tot de aproape 11,41 de miliarde de lei (circa 2,3 miliarde de euro). Suma reprezintă o creștere cu 41 de milioane de lei (peste 800.000 de euro) față de sfârșitul primului semestru. Dintre aceste plăți restante, peste 4 miliarde de lei figurau către bugetul de stat, în timp ce restul de peste 7 miliarde de lei erau facturi întârziate la plată către alte companii. Potrivit datelor ANAF, cele mai mari companii de stat au și cele mai mari datorii neplătite. Pentru că nu le poate face nimic, Fiscul se rezumă doar la întocmirea unei liste a rușinii, pe care o publică periodic. ANAF nu poate executa silit cea mai mare parte a acestor companii datoare, care se află sub incidenţa unor prevederi legale care suspendă aplicarea Codului de Procedură Fiscală (spre exemplu, Legea insolvenţei, hotărâri judecătoreşti, proceduri de administrare specială etc.). În general, pe această listă apar de ani aceleași companii, singurul lucru care se modifică fiind nivelul datoriilor, care devine tot mai mare.
38.000 de firme cu datorii la stat
Potrivit ultimei actualizări din februarie a listei rușinii, care se referă la firmele care nu și-au achitat obligațiile fiscale către stat în T4 din 2023, pe ea apar 38.000 de societăți comerciale. Conform reglementărilor în vigoare, pe această listă sunt publicate numele companiilor ale căror datorii către stat sunt de peste 500.000 de lei, în cazul marilor contribuabili, de 250.000 de lei pentru contribuabili mijlocii și 100.000 de lei în cazul celorlalte categorii de restanțieri sau persoane fizice care desfășoară activități economice sau profesii liberale.