Reglementările pregătite vor duce la instituirea unui cadru juridic uniform, introducând reguli stricte pentru publicitatea acestor produse de creditare, nivelul de informații precontractuale care trebuie puse la dispoziția potențialilor clienți și evaluările bonității lor. Modificarea actualei Directive UE privind creditele de consum (CCD), intrată în vigoare în 2008, va trebui să aducă o protecție mai mare consumatorilor, în condițiile în care această piață s-a schimbat foarte mult. Statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru implementarea în legislațiile naționale a prevederilor viitoarei directive.
Pe piață au apărut în ultimii ani produse de credit de consum noi care sunt nereglementate, cum ar fi schemele „cumperi acum, plătești mai târziu”, cardurile de debit etc. Această evoluție a pieței și faptul că unele practici-cheie în procesul de creditare, cum ar fi evaluările bonității potențialilor clienți, nu au fost abordate în mod adecvat în legislația actuală, au creat riscuri considerabile pentru consumatori. Acestea au afectat cel mai mult cetățenii vulnerabili și au dus la o creștere a supraîndatorării populației în Europa.
Costurile vor fi limitate
Viitoarea directivă va impune plafoane la costurile creditului pentru a proteja mai bine consumatorii. Statele membre vor trebuie să stabilească pentru creditele de consum plafoane obligatorii ale ratelor dobânzilor, ratei procentuale anuale sau/și costului total al creditului pentru consumator. În funcție de nivelul plafoanelor, creditorii vor trebui să ia în considerare oferta pentru care împrumuturile pot continua. Aplicarea acestor noi reguli va avea ca efect reducerea ofertei de creditare, dar consumatorii vor fi mai bine protejați.
Apare ziua de repaus
Raportul adoptat de eurodeputații din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor conține o extindere a domeniului de aplicare atât la contractele de închiriere, cât și la contractele de leasing (inclusiv la contractele de leasing fără opțiune de cumpărare). Acordurile fără opțiune de cumpărare au dus adesea consumatorii să plătească o sumă totală care a depășit cu mult valoarea produsului închiriat. Tocmai de aceea vor fi introduse cerințe suplimentare de informații precontractuale. Pe viitor, creditorul va trebuie să furnizeze consumatorului, înainte de semnarea contractului, informații generale despre finanțarea oferită și, în plus, o prezentare standard, de o pagină, a condițiilor materiale de credit (Standardised European Consumer Credit Overview). De asemenea, trebuie respectată, în general, o perioadă de relaxare de o zi pentru consumator între primirea informației și încheierea contractului.
Restricții pentru reclame
Potrivit raportului, odată cu aplicarea noii directive, statele UE vor interzice publicitatea pentru creditele de consum care incită consumatorii supraîndatorați să caute noi împrumuturi și pentru cele care oferă „perioade de grație” pentru rambursarea ratelor mai mari de trei luni. De asemenea, și reclama care sugerează că succesul social, realizarea profesională sau îmbunătățirea unor aptitudini pot fi dobândite datorită contractelor de creditare va fi interzisă. Pe lista interdicțiilor mai apar reclamele care sugerează că vechile credite restante nu influențează evaluarea cererii pentru acordarea unui nou credit și cele care pun accentul pe ușurința sau viteza cu care poate fi obținut împrumutul. Pe de altă parte, va fi asigurată consumatorilor o serie de informații-standard în legătură cu creditul solicitat. În plus, în procesul de furnizarea a informațiilor precontractuale, o atenție specială se va acorda nevoilor persoanelor cu dizabilități.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va elabora proiectul tehnic care va reglementa un format standard de prezentare a creditului de consum european. Acest cadru va fi revizuit din doi în doi ani.
Oferta, păstrată minimum 14 zile
În cazul în care contractul de creditarea fost încheiat folosindu-se un mijloc de comunicare la distanță, acordul și orice alt document vor trebui furnizate clientului într-un formular care să permite lecturarea lor și evaluarea conformității lor cu prevederile viitoarei directive, inclusiv cu prevederile privind protecția datelor personale. Creditorul și, după caz, intermediarul de credit vor trebui să pună la dispoziția consumatorului un formular care să cuprindă informații despre creditul de consum, precum și un proiect al contractului de credit în cazul în care acesta este de acord cu încheierea unui contract de credit. Oferta de credit prezentată, ceea ce înseamnă termenii și condițiile de acordare, va trebui păstrată de creditor cel puțin 14 zile de la data prezentării consumatorului.
Asigurătorul, ales de client
O altă noutate adusă de proiectul de directivă este impunerea acceptării polițelor de asigurare încheiate de consumatori la o altă societate de asigurări decât cea agreată, în mod tradițional, de creditor. Totuși, se va cere ca respectiva poliță să aibă un nivel de garanție echivalent cu cel propus de asigurătorul agreat de creditor. Polițele vor trebui să evite impunerea unor condiţii restrictive care să încalce drepturile persoanelor care au suferit în trecut de diverse afecțiuni grave (cum ar fi criteriul „dreptul de a fi uitat” pentru supraviețuitori de cancer).
Reguli noi pentru stabilirea bonității
În ceea ce privește regulile de evaluare a bonității clienților, ele vor fi mai detaliate și mai stricte, cu specificarea informațiilor care vor fi luate în considerare în luarea deciziilor. Acestea vor trebui să se limiteze la datele recente ale contului de plăți, la datele actualizate cu privire la toate restanțele la plata creditelor, la informațiile despre nivelul veniturilor, beneficiilor, cheltuielilor obișnuite și despre eventualele schimbările preconizate cu privire la acestea pe durata creditului. Reevaluarea bonității se va face cel puțin din doi în doi ani, iar în cazul modificării ei, se va reface programul de rambursare în consecință.
Credite mici, costuri mari
Potrivit unui studiu recent realizat de Finance Watch privind piața creditului de consum din UE, noile produse de credit nereglementate au o valoare mai mică (sub 200 de euro) și sunt în mare parte achiziționate de consumatorii cu venituri mai mici. Acestea sunt cele mai riscante produse de credit, deoarece sunt asociate cu costuri și comisioane ridicate, mai ales în raport cu veniturile reduse ale consumatorilor cărora le sunt vândute. Există numeroase dovezi care arată că acești consumatorii se luptă adesea cu rambursarea acestor tipuri de împrumuturi.
Apetitul pentru creditele de consum, domolit cu dobânzi mari
Anul trecut a marcat o creștere consistentă a creditelor de consum luate de populație de la bănci, valoarea lor atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Faţă de 2020, creditele noi de consum au avut în 2021 o creştere cu 7,9 miliarde de lei, ceea ce a însemnat o majorare cu 40,9%, după ce în 2020 ele au avut o scădere anuală de 16,8%, iar în 2019 au înregistrat un plus de 3,6%. Dobânda medie anuală efectivă la aceste credite a oscilat în 2021 între 9% şi 9,82%, dacă ne referim la cele contractate în lei, după ce în 2020 ele treceau chiar şi de 10%. Avansul creditelor de consum s-a temperat puternic însă anul acesta, odată cu înrăutățirea condițiilor de piață. Astfel, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 6,87% pe an, de la 6,79% pe an vineri, cel mai mare nivel după cel înregistrat pe 29 iulie 2010, respectiv, 6,92%, potrivit datelor BNR. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02%. Pe de altă parte, începând cu data de 7 iulie nivelul ratei dobânzii de referință a BNR a urcat la 4,75% pe an, după ce pe 11 mai acesta fusese stabilit la 3,75%. De subliniat este și faptul că această majorarea a dobânzii de politică monetară este cea mai mare din 2008 până acum. Creșterea dobânzii de politică monetară duce la scumpirea creditării și are ca efect limitarea sa, iar acesta este principalul instrument pe care băncile centrale îl au la îndemână atunci când vor să domolească scumpirile. În aceste condiții, ratele la credite, deja crescute, își vor accelera creșterea în perioada următoare față de nivelul de anul trecut. De la începutul lui 2022, creditele s-au scumpit și sub presiunea inflației, care a ajuns în luna iunie la un nivel record de 15,1%. Pe acest fond, creditarea va încetini, românii devenind mai reticenți în angajarea unor noi datorii. Potrivit statisticii Băncii Centrale, la sfârșitul lunii mai, piața creditelor de consum ajunsese la 62,54 de miliarde de lei, iar datele arată o încetinire a avansului, după ce la sfârșitul anului trecut valoarea ei era de 61,71 de miliarde de lei. Cea mai mare parte a lor a fost acordată în lei, 54,82 de miliarde, în timp ce valoarea creditelor în euro și alte valute a scăzut. Ca valoare, creditele de consum se plasează imediat după cele ipotecare.