Jurnalul.ro Editoriale Te iei cu treaba și nici nu simți cum trec iarna și războiul

Te iei cu treaba și nici nu simți cum trec iarna și războiul

de Dan Constantin    |   

Bucureștiul este sub cupola sirenelor poliției care deschid calea coloanelor oficiale. Din 2008, de la summitul NATO, nu a mai fost o asemenea agitație în capitala României.

 Dacă facem o trimitere la evenimentul de acum 14 ani, vedem că dintre liderii lumii care ne-au vizitat atunci, doar Putin se mai află la putere. George W. Bush și-a terminat mandatul în 2009. La șefia NATO se afla Hoop Scheffer, iar la ONU, secretar general era Ban Ki-moon. UE a fost reprezentată la vârf de Barroso, iar Sarkozy și Angela Merkel se numărau printre vedetele reuniunii. Majoritatea celor prezenți atunci nu mai reprezintă în politica actuală decât amintiri. Gazda Băsescu iese urât din politică, se mai târăște pe culoarele Parlamentului European cu tinicheaua de securist atârnată de coadă, invidios pe șeful de la Kremlin, kaghebist cu grad care nu a fost sancționat din această cauză.

La summitul istoric de la București al NATO s-a pus „sămânța” unor conflicte declanșate de Rusia, care a considerat că admiterea în Alianță a Georgiei și Ucrainei - propunere avansată la reuniune - reprezintă pericol major pentru securitatea ei. Georgia era condusă de Saakașvili, iar Ucraina - de Iuscenko, ambii ieșiți de ani buni din circuitul de decizie. Ce a urmat, se știe: confruntarea militară din Georgia, ocuparea Crimeei, războiul din Ucraina. 

Conflictele acestea puteau fi evitate? Cei care s-au aflat atunci la putere în marile centre de influență pot răspunde la întrebare, eventual prin paginile de memorii încă nescrise.

La București, ministeriala NATO caută soluții la starea actuală de securitate pe continent, unde Europa de Est a devenit front de luptă. Putin privește prin binoclu reuniunea și așteaptă să vadă dacă se produce vreo fisură în angajamentele de sprijin pentru Ucraina ale NATO. Cel puțin declarativ nu se vor exprima poziții în sensul unei „oboseli” a aliaților în susținerea efortului militar al țării agresate. Dar să nu neglijăm că există un curent de opinie care consideră că nu trebuie respinse negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Recenta propunere a Vaticanului de a găzdui tratative ruso-ucrainene constituie doar o parte a acestui val pacifist. La București nu se admit însă asemenea poziții, fostul ministru Dîncu fiind sancționat cu pierderea portofoliului apărării pentru că a fluierat în biserica unde doar Iohannis ține predici.

După începerea războiului din Ucraina sunt difuzate constant scenariile care îl văd pe Putin înlăturat de la Kremlin. Kremlinologii de ocazie avansează ipoteze care trec de la boli care evoluează rapid, la atentate, lovituri de stat, fiind prezentați și succesorii liderului rus care nu se lasă dus. Mai puțin se marșează pe o situație similară la Kiev, Zelenski fiind greu de urnit cu aceleași ipoteze „de lucru”. Dar cei care fac jocurile pe tabla de șah a planetei cred că au gândit și mutarea a doua, și a treia. Chiar prelungirea războiului și acumularea de pierderi și distrugeri conduc la formarea masei critice pentru schimbarea liderilor. Așa încât tratativele ar fi o soluție logică pentru ambii combatanți, ca să-și păzească scaunele mai mult timp. Alegerile prezidențiale pe timp de război sunt excluse, dar în 2024 ar fi an electoral în Ucraina. Cu un conflict înghețat în partea de est, trecută la Rusia, care va fi posibilitatea de realegere a lui Zelenski pentru un nou mandat de cinci ani? Să nu uităm că Winston Churchill a pierdut alegerile în Marea Britanie din postura de învingător în războiul împotriva lui Hitler. Pentru Putin, succesiunea la propria funcție nu pare o problemă, el punându-și la butonieră decorația de „eliberator al rușilor de sub jugul fasciștilor ucraineni”. Asta, dacă nu se realizează scenariile violente de schimbare a gărzii la Kremlin.

Ce va fi după ce Bucureștiul revine liniștit la ambuteiajele lui neprovocate de coloanele oficiale ale NATO? „Oile noastre” - generic incluzând problemele generale ale neamului - sunt cam costelive în acest an, subțiate de secetă, furaje scumpe, prețuri mari la energie și drumuri nesigure la export prin Marea Neagră. Porcul de Crăciun, animal pe cale de dispariție, va fi repede prezentat ca subiect de breaking news pentru vocile care descoperă noi crize și catastrofe după fiecare colț. Ne pregătim din vorbe pentru un blackout puțin probabil, dar îl ascultăm pe Arafat cu mai multă supușenie decât atunci când ne îndemna să ne vaccinăm și ne anunța programul de carantină. Dar în Black Friday, în loc de baterii, lanterne, gaz pentru lămpi, generatoare de curent, pufoaice și izmene groase, am dat banii pe televizoare, frigidere, aspiratoare, telefoane - adică produse care rămân reci în pana de curent. Încă o dată dăm dovadă, la nivel general, de un spirit de prevedere care nu trece de lungimea nasului.

Dacă e să înțelegem și noi situația geopolitică din cartier, vedem cum Nicușor Dan, primarul care a adus blackout-ul termic în București, a devenit turnător de profesie la DNA, livrând procurorilor materie primă stoarsă din PUZ-uri și prime luate de Gabi Szabo la CSM. Tace mâlc însă când este întrebat de perchezițiile pe care procurorii le-au făcut în biroul lui. DNA vrea să ne încălzească cu o nouă „corupțiadă”, plimbându-l legat pe Bădălău în seara de duminică. Cazul acestui subinginer prins la furat grâu pe tarlalele socialismului este simbolic pentru nivelul clasei politice decăzute la doar 7 procente de încredere în sondaje. Cocoțat la poziția de lider important în PSD, cade din funcția de șef al auditului la Curtea de Conturi a României, denunțat că da mită de un personaj sinistru, fost polițist, parlamentar ieșit din pușcărie, acum primar de comună în Giurgiu. Aroganța de neam prost a bădălanilor, care-și toacă milioanele scoase din contracte de săpat fântâni și șanțuri prin comune, cu cocote de lux prin Dubai, pică la fix pentru a împacheta „marea corupție” după metodele de „succes” brevetate de Kovesi.

 Așa se pregătește țărișoara să intre în iarna cea mai lungă: cu povești războinice, privind cum se scufundă Moldova în întuneric, dar cârtind pe la colțuri că-i ajutăm din puținul nostru. Dacă mai dă și un viscol, după ce ne scoate armata din troiene, putem spune după expresia care se întinde ca o pecingine că „fe-martie trece repede”.

Subiecte în articol: bucuresti summitul NATO razboi
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri