În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, nivelul poluanților atmosferici din multe țări europene rămâne peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în special în Europa Centrală și de Est, precum și în Italia, arată datele agenției. Într-un top alcătuit din 372 de orașe europene, Bucureștiul iese în evidență ca fiind cel mai poluat oraș european după Varșovia. Fără un Planul Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), cu arderea necontrolată a deșeurilor la marginea orașului și sub spectrul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, autoritățile demonstrează că sunt depășite de amploarea fenomenului de poluare.
Agenția a remarcat că deși emisiile de poluanți atmosferici au scăzut în ultimele decenii, nivelurile în Europa rămân încă ridicate. „Copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului, deoarece corpul lor, organele și sistemul imunitar sunt încă în curs de dezvoltare. Poluarea aerului dăunează sănătății în timpul copilăriei și crește riscul de îmbolnăvire mai târziu în viață, conform raportului AEE „Poluarea aerului și sănătatea copiilor”.
Unde este cel mai curat aer
Potrivit datelor preliminare din 2022, Europa Centrală și de Est, dar și Italia au raportat cele mai mari concentrații de PM2,5, în principal din cauza arderii combustibililor solizi, precum cărbunele folosit pentru încălzirea locuințelor. Orașele Faro (Portugalia), Umeå și Uppsala (ambele din Suedia) au avut cea mai bună calitate a aerului din Europa și au avut cele mai scăzute niveluri medii de particule fine (PM2,5), în 2021 și 2022. Orașele sunt clasate de la cel mai curat la cel mai poluat pe baza nivelurilor medii pe termen lung de particule fine.
Galațiul are cel mai curat aer
În România, orașul cu cel mai curat aer și cel mai scăzut nivel de particule fine este Galați, el ocupând locul 21 (7,2 μg/m3), în timp ce la polul opus se află orașul Iași, care ocupă poziția 340 (18,5 μg/m3). În acest clasament mai apar orașele Sibiu (157 - 10 μg/m3), Constanța (232 - 11,7 μg/m3), Bacău (261 - 13,1 μg/m3), Botoșani (273 - 13,7 μg/m3), Buzău (274 - 13,8 μg/m3), Timișoara (281 - 14,1 μg/m3), Cluj-Napoca (291 - 14,6 μg/m3), Suceava (296 - 15,1 μg/m3), Satu Mare (301 - 15,6 μg/m3), Arad (308 - 15,9 μg/m3) și Baia Mare (313 - 16,4 μg/m3).
Locul 302 din 372
Spre deosebire, de Sofia (135 - 9,6 μg/m3), Praga (251 - 12,7 μg/m3) și Budapesta (256 - 13 μg/m3), capitala României figurează abia pe locul 302 (15,7 μg/m3). În schimb, Bucureștiul stă un pic mai bine comparativ cu Varșovia (310 - 16,1 μg/m3). Potrivit Agenției Europene de Mediu, posibilele explicații pentru care un oraș nu se regăsește în această evaluare sunt fie că orașul nu dispune de stații de monitorizare a calității aerului în trafic pentru PM2,5, fie niciuna dintre stații nu a raportat date care să acopere mai mult de 75% din zile în niciunul dintre cei doi ani luați în considerare.
Niveluri medii de particule fine pentru evaluarea calității aerului:
- bună pentru niveluri de particule fine care nu depășesc valoarea orientativă anuală a Organizației Mondiale a Sănătății de 5 μg/m3;
- corectă pentru niveluri de peste 5 și care nu depășesc 10 μg/m3;
- moderată pentru niveluri de peste 10 și care nu depășesc 15 μg/m3;
- slabă pentru niveluri de peste 15 și care nu depășesc 25 μg/m3;
- foarte slabă pentru niveluri peste valoarea limită a Uniunii Europene de 25 μg/m3.
Bucureștiul, poluat și fără PICA
În București au fost montați anul acesta 44 de senzori pentru monitorizarea calității aerului la spitale și școli. Scopul acestor senzori, care vor măsura particulele în suspensie (PM10, PM2,5 şi PM1) şi dioxidul de azot (NO2), este de a identifica mai bine sursele de poluare şi de a contribui la analiza efectelor poluării asupra sănătăţii cetăţenilor. Bucureștiul nu are nici acum un Plan Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), iar orașul este vizat de o procedură de infringement. Fostul PICA, aprobat în 2018, nu și-a atins nici pe departe țintele, având în vedere că poluarea aerului a continuat să înregistreze cote foarte ridicate. Planul, care a fost chiar anulat printr-o hotărâre a Tribunalul București în noiembrie 2020, identifica drept principale surse de emisii următoarele:
- pentru PM10: traficul rutier (58,4%), încălzirea rezidențială (27,4%) și sursele din sectorul industrial și al serviciilor (13,29%);
- pentru PM2,5: traficul rutier (47,3%), încălzirea rezidențială (40,34%) și sursele din sectorul industrial și al serviciilor (12,14%).
Cei mai periculoși poluanți pentru plămânii copiilor sunt ozonul (O3) și dioxidul de azot (NO2) pe termen scurt și particulele fine (PM2,5) pe termen lung.
Populația urbană, expusă
În 2021, mai mult de 90% din populația urbană a UE a fost expusă la niveluri dăunătoare de dioxid de azot, ozon și PM2,5. Particulele fine sunt unul dintre cei mai nocivi poluanți pentru sănătatea umană, expunerea la PM2,5 fiind o cauză principală de accident vascular cerebral, cancer și boli respiratorii. În 2021, 97% din populația urbană a fost expusă la concentrații de PM2,5 peste limita anuală a OMS din 2021 de 5 µg (micrograme)/m3.
Risc ridicat de îmbolnăvire
Autorii raportului Agenției Europene de Mediu au subliniat că poluarea aerului crește riscul de astm bronșic, funcția pulmonară redusă, infecții respiratorii și alergii și că poate agrava afecțiuni cronice precum astmul, care afectează 9% dintre copiii și adolescenții din Europa. Ei au spus că există un risc ridicat de incidență a bolilor cronice mai târziu, la vârsta adultă. AEE recomandă că până când poluarea aerului este redusă la niveluri sigure în general, îmbunătățirea calității aerului în jurul unor zone precum școli și grădinițe și în timpul activităților precum naveta la școală și sportul poate ajuta la reducerea expunerii copiilor.