Într-o perioadă în care România investește masiv în dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi și drumuri rapide, ea este obligată să importe mari cantități de bitum, o materie primă care reprezintă mai mult de jumătate din prețul asfaltului. După ce rafinăriile Arpechim și Suplacu de Barcău au fost închise, România a mai rămas cu un singur producător de bitum, rafinăria Vega din Ploiești, cu o capacitate de circa 75.000 de tone, în condițiile în care dezvoltarea infrastructurii rutiere și mentenanța ei necesită anual circa 700.000 de tone de bitum. Producția de bitum de la Vega s-a redus în 2024, cu 28%, de la 105.546 de tone în 2023 la 75.034 de tone. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2023 s-au importat 562.392 de tone de bitum din petrol, iar anul trecut importurile au sărit de 700.000 de tone. România revine însă la masa marilor producători europeni de bitum după ce Grampet, grupul fondat de omul de afaceri Gruia Stoica, a început producerea lui pe platforma fostei rafinării Rafo din Onești.
Jurnalul: Domnule Chinde, recent Grupul Grampet a început producerea bitumului pe fosta platformă Rafo din Onești. Cât v-a costat investiția și cât veți produce aici?
Sorin Chinde: Este o investiție în jur de 10 milioane de euro, este o nouă linie de business a Grupului Grampet. La ora asta, România se confruntă cu un deficit foarte mare de bitum, de circa 700.000 de tone, iar intenția noastră este să punem în funcție 4 astfel de instalații, care vor produce 450.000 de tone anual.
Jurnalul: Importurile de bitum ale României au crescut în ultimii ani?
Au crescut, au cunoscut un vârf acum cu aceste mari investiții în infrastructură, dar oricum nevoia de bitum este constantă, pentru că sunt reparațiile de drumuri care se fac permanent, mentenanța, ori România este clar deficitară la acest produs.
Jurnalul: Piața piața europeană a bitumului, cum se prezintă în ultimii ani? Prețurile au crescut, au scăzut? Este deficit pe piața internațională?
iața bitumului este legată strict de piața produsului petrolier, de piața petrolului. Bitumul are prețul legat de țiței, deci el variază, practic, cum merge și prețul țițeiului. Nu este un deficit la această oră pe piața internă pentru că se aduce din import. În principal, bitumul este asigurat de la rafinăriile din Turcia și din Grecia.
Jurnalul: Pentru viitor, producția pe care o veți realiza pe platforma de la Rafo, va fi exclusivă pentru piața românească sau aveți în vedere și exporturi?
Avem în vedere piața din România și Republica Moldova, pentru că la rândul ei, Republica Moldova, în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană, va avea nevoie de modernizarea infrastructurii, iar Rafo este foarte bine poziționată pentru a servi și această piață.
Jurnalul: În Republica Moldova se produce bitum?
Nu, nu s-a produs niciodată, aduc doar din import.
Jurnalul: Ei acum de unde importă?
Din aceleași zone din care importă și România.
Jurnalul: Ucraina produce?
Ucraina producea bitum înainte de război. Acum, la această oră, mă îndoiesc că mai produce, având în vedere că rafinăriile au fost printre primele obiective vizate în timpul războiului.
Jurnalul: Noi am importat înainte de război din Ucraina?
Niciodată. Noi am adus bitum din Grecia, Turcia, eventual din zona Orientului Mijlociu.
Jurnalul: Cât este astăzi pe piața internațională prețul tonei de bitum?
Este în funcție de mai mulți parametri prețul. Bitum lichid, bitum solid, condiția de livrare, dar pot să vă spun că prețul variază în marja 350-400 de dolari pe tonă.
Jurnalul: Este un preț competitiv pentru ce va produce Grampet Group pe platforma de la Rafo?
Da. Instalația pe care o avem la Onești este foarte modernă și permite inclusiv polimerizarea bitumului, deci un amestec de natură să-i ridice calitatea. Există o piață a bitumului în România, există mulți importatori și, bineînțeles, că dacă nu te încadrezi în această piață, e clar că n-ai cum supraviețui. Deci nu se pune problema ca noi să influențăm cumva această piață. Noi venim doar cu o sursă suplimentară la îndemâna doritorilor.
Asfaltul este un material vâscos, de obicei semisolid, care conține bitum ca ingredient principal. Bitumul se obține prin distilarea țițeiului și prin oxidarea fracțiunilor grele rămase după distilarea primară a acestuia. După obținerea bitumului, acesta este amestecat cu agregate pentru a forma un amestec asfaltic, care este flexibil și are proprietăți adezive.
Jurnalul: Spuneați că la Rafo aveți o instalație foarte modernă pentru producerea bitumului. Această instalație ați adus-o dumneavoastră după ce ați preluat acolo sau exista și ați modernizat-o?
Nu, este importată complet și montată, dacă vreți, ca un greenfield. Toată investiția, cu cheltuieli, cu autorizări, cu tot, a costat în jur de 10 milioane de euro.
Jurnalul: La Rafo ați preluat doar activele destinate producerii de bitum sau ați preluat tot?
Am preluat toate activele rafinăriei, iar intenția noastră este să folosim aceste active pentru zona de depozitare. Rafo are o capacitate de depozitare de produse petroliere de 600.000 de metri cubi. Pentru toate tipurile de produse, începând de la țiței brut până la produse rafinate și gaze lichefiate.
Jurnalul: E mult, e puțin?
E mult. Iar intenția noastră, și aici deja lucrăm, este să construim în această zonă o platformă logistică pentru produse petroliere și, bineînțeles, pentru altele.
Jurnalul: Aveți în vedere să reluați și producția de carburanți?
La această oră, nu. Nu sunt planuri.