Cei care spun că nu au auzit de existența lui ar fi trebuit să fi știut cel puțin din anul 2021, când AUR îl prezenta ca pe viitorul premier al României, iar discursurile lui deveniseră deja virale pe rețelele sociale.
Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale pare că ar fi venit din neant, dar există foarte multe informații despre viața și activitatea lui profesională, publicate cu lux de amănunte, pe internet. De fapt, analizându-i CV-ul și viața privată, are cel mai bun profil de candidat, care corespunde exact cu ce-și doresc românii de la un viitor președinte. Lucrurile acestea au trecut neobservate pentru analiști, dar au ajuns la publicul țintă – adică la electoratul care l-a votat.
Călin Georgescu are o pagină cu foarte multe detalii pe Wikipedia, de unde aflăm că este născut pe 26 martie 1962, la București, este un inginer, doctor în pedologie, expert în dezvoltare durabilă, absolvent al unui program postuniversitar la Colegiul Național de Apărare „Carol I” și a lucrat în mai multe ministere - Ministerul Mediului și Ministerul de Externe, în mai multe guverne, din anii ’90.
Modul în care este formulat textul descrierii profilului de candidat de pe pagina Wikipedia arată în mod cert că a fost creat special pentru campania electorală, dar ignorat de toți analiștii, în timp ce votanții au avut sursa necesară de documentare, chiar dacă Georgescu nu a apărut în fața votanților ca toți ceilalți candidați, preferând să-și disemineze mesajele prin canalele cele mai populare de comunicare, de la om la om sau... de la robot la publicul țintă.
Propus premier de mai multe ori
Pe aceeași pagină Wikipedia de candidat scrie că Georgescu a fost propus de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României, ultima dată de către partidul AUR, în 2021.
Dincolo de studiile înalte și de cariera profesională de succes, aflăm că e și diplomat – ceea ce reprezintă încă un punct tare pentru profilul de candidat ideal pe care nu l-a luat nimeni în seamă. Călin Georgescu a avut o activitate importantă la nivel internațional, fiind raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR) în perioada 2010–2012, apoi președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome) – 2013–2015 - și director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute) din Geneva și Vaduz (2015–2016).
Informații contradictorii, despre relația cu sistemul
Și mai interesant este că de pe aceeași pagină de prezentare aflăm că „s-a remarcat, într-o mai mică măsură, prin declarațiile prolegionare, proruse, de minimalizare a coronavirusului sau cele antisistem.
Conform unei declarații din 2020, Călin Georgescu a afirmat că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”.
Pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, i s-a deschis un dosar penal în 2022” - ceea ce coincide, de fapt, cu preferințele a circa 40% din electoratul din România și din diaspora, conform rezultatelor alegerilor prezidențiale de ieri.
Dimpotrivă, cei care abia acum au început să-i caute latura negativă mizează pe cariera diplomatică externă pentru a-l discredita în fața electoratului suveranist pe care l-a cucerit prin declarațiile lui filmate care au devenit virale în ultimii ani.
Metoda lui Lenin: „Spune-le ce vor să audă”
În 2020, Georgescu a fost propus ca prim-ministru de AUR - partid care tocmai intrase în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din decembrie 2020, tot fără a fi luat în calcul de analiști. La 1 octombrie 2021, Călin Georgescu a anunțat că va lansa mișcarea „Pământul Strămoșesc”, menită să pună în aplicare proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie”, cu scopul de „ridicare a României, prin crearea de rețele solide de mici producători și meșteșugari, a unei cooperații moderne ancorate în principiile demnității și cooperării, prin organizarea de activități, inclusiv culturale, care pot ridica poporul din starea de abandon în care se află”. Și este credibil, în calitatea lui de specialist care a lucrat în mai multe ministere, în mai multe guverne, dar și pentru ONU și alte foruri internaționale.
Așa cum spunea Lenin, acum 120 de ani, cea mai bună metodă de a crea adepți (și idioți utili) este prin a le spune ceea ce vor să audă, iar adversarii politici ai candidatului din turul al doilea al alegerilor prezidențiale au acum de gestionat o situație foarte delicată, pentru că după ce l-au acuzat de antisemitism și putinism, se străduiesc să demonstreze că de fapt Georgescu a folosit aceste „narative” pentru a-și păcăli votanții, el fiind mason și globalist convins, infiltrat de sistem.
Nomenclaturiști din afara PCR
O altă necunoscută din viața de familie a candidatului e legată de perioada anterioară schimbării de regim din decembrie 1989. Călin Georgescu s-a născut în cartierul de lux al Capitalei, Cotroceni, fiind fiul lui Scarlat Georgescu (inginer agronom, autor al unui manual de Cadastru funciar pentru liceele agricole din RSR pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a) și al Anetei Georgescu (născută Popescu, funcționară la Institutul de Geodezie și, în anii ’60, secretară a ministrului Agriculturii) – ceea ce se folosește în continuare împotriva lui, fiind catalogat „progenitură de nomenclaturiști”, om al sistemului, nicidecum antisistem. Totuși, se poate explica destul de greu cum de familia lui și el au avut acces la funcții în stat, nefiind membri PCR înainte de 1990.
Aflăm tot de pe pagina Wikipedia că a absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București în anul 1986 și a obținut în 1999 titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții, redenumită în 1995 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunist Român.
Relații mai mult cu Vestul decât cu Rusia
Se spune despre Călin Georgescu mai ales că este putinist, prorus, antieuropean, anti-NATO, dar CV-ul lui arată cu totul altfel decât descrierea care i se face acum:
În perioada 1993-1994, a fost bursier al Guvernului Marii Britanii, absolvind cursul „Politici de mediu, strategii de dezvoltare și management pentru Parcuri Naționale” (Environmental Training Program). Iar în anul 2007 a absolvit programul postuniversitar „Securitate și apărare națională – geopolitică și geostrategie” al Colegiului Național de Apărare „Carol I”.
În 1991 a fost numit șef al Biroului Senatorial pentru Mediu al Parlamentului României, iar în anul următor a devenit consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul Theodor Stolojan. Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”, funcție pe care a deținut-o până în 1996.
În perioada 1997–1998, a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului, în mandatul lui Sorin Frunzăverde, din Guvernul Victor Ciorbea.
A coordonat programe pentru Națiunile Unite
Ca specialist în politici de mediu, a coordonat, în calitate de manager de proiect, peste 40 de proiecte pentru diferite autorități locale din România, derulate între 1996 și 2008, în cadrul programului „Agenda Locală 21”, un plan de susținere a dezvoltării durabile sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat în 1997 sub egida Academiei Române ca agenție a PNUD. Din 2001, centrul s-a transformat într-o fundație independentă, extinzându-și activitatea.
Începând din 2009, Centrul elaborează și implementează proiecte finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României. Autoritate recunoscută în planificarea strategică și proiectarea politicilor publice, Călin Georgescu a coordonat, din partea Guvernului României, dezvoltarea a două versiuni consecutive ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă (1999 și 2008), în conformitate cu liniile directoare ale Strategiei Europene pentru Dezvoltare Durabilă.
Din poziția de director al Direcției de Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, Călin Georgescu a coordonat, între 2004 și 2005, activitatea biroului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din România.
Între 2006 și 2012, Călin Georgescu a îndeplinit funcția de Director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare, coordonând proiectul „Reprofesionalizarea României” și elaborând un raport care oferea câteva soluții pentru ieșirea din criză și dezvoltarea durabilă a țării.