Instituţiile Financiar Nebancare, aşa numitele IFN-uri, care de şase ani dau credite cu dobânzi astronomice sub ochii binevoitori ai conducerii BNR, vor fi nevoite să-şi schimbe radical modelul de afaceri, din septembrie, şi obligate să nu mai acorde credite doar cu buletinul, oricui, pentru că nu vor mai ieşi în câştig la dobânzile plafonate la 32,5%, potrivit proiectului BNR. După ce le-a lăsat să se înmulţească ca ciupercile după ploaie, BNR a decis să le aducă cu dobânzile aproape de nivelul celor aplicate la retragerile de bani de pe cardurile de credit.
Peste un milion de români şi mici antreprenori au împrumutat bani de la instituţiile financiare nebancare. În ultimul an, IFN-urile au muşcat masiv din piaţa creditelor, lăsând băncile cu buzele umflate. Datele BNR arată că, pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent.
Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 este cu 21,8% mai mare decât în aceeaşi lună din 2015.
În plus, ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017, înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015.
Băncile au rămas în urma vremurilor
Cine sunt românii dispuşi să se împrumute cu dobânzi de 100%, 1.000 sau chiar 7.000%? Cei care apelează la aceste împrumuturi au venituri mici, până-n 1.000 de lei, sau sunt loviţi de un necaz şi au nevoie urgentă de bani. Mulţi dintre ei au şi credite restante la bănci sau nu mai au loc de muncă, astfel că unica soluţie este acest împrumut cu dobândă exorbitantă, folosit pentru a-şi rezolva problemele. Să nu uităm că multe bănci nu vor să acorde împrumuturi românilor care nu au un contract de muncă, dar obţin venituri constante din profesii liberale. În plus, Internetul schimbă comportamentul clienţilor: unii sunt dispuşi să plătească mai mult, în schimbul unor servicii rapide şi comode, iar banii vin acasă într-o oră, două prin agenţi.
Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populaţie este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populaţie este de aproximativ 20.400 de lei
Ce spune BNR
Spre deosebire de bănci, IFN-urile nu atrag depozite, însă se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006, conform legislaţiei. BNR supraveghează prudenţial şi monitorizează instituţiile nebancare din Registrul general, altele decât cele care se regăsesc şi în Registrul special. Ca urmare, BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi acelor IFN-uri care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală.