Va conduce scandalul Ghiță la restrângerea câmpului tactic al SRI în limitele lui constituționale? Justiția perturbată grav de amestecul brutal sau discret, dar nu mai puțin ,,eficient ” al principalului serviciu secret, anulează baza de funcționare a statului de drept și lasă deschise porțile instanțelor pentru abuzuri. Denunțurile lui Sebastian Ghiță prezintă un puzzle de scene, fapte, conexiuni, care desenează tabloul unui stat paralel, care funcționează după legi proprii, cu ierarhii oculte, menit să asigure concentrarea puterii pentru un grup restrâns, în afara controlului constituțional.
Experimentul ,,Coldea-Kovesi”, dacă este și parțial adevărat, are similitudini cu ,,Experimentul Pitești” - al reeducării prin teroare din anii dictaturii staliniste. Mai grav, măsurile ilegale, ascunse sub secretizare de CSAT, au pornit cu girul președintelui Băsescu din 2005 și acceptate acum de Klaus Iohannis. Lupta anticorupție a servit ca acoperire pentru a introduce SRI în treburile Justiției.
Un document CSAT, ajuns în spațiul public la aproape un an de la emitere lui, în 16 februarie 2016, dovedește că implicarea serviciilor secrete în sistemul de justiție s-a făcut planificat, cu excedarea cadrului legal, operațiunea fiind moșită la Palatul Cotroceni încă din anul 2005. Generalul Dumitru Dumbravă, șeful Departamentului juridic din SRI, lansa în aprilie 2015 conceptul extinderii în Justiție al ,,câmpului tactic”, acțiunea serviciului de informații fiind încheiată până la sentința definitivă. Era de fapt o recunoaștere a unei stări de fapt care, dezvoltată de un deceniu, devenise malignă și provoca tensiuni și proteste deschise în rândul magistraților. Asociațiile profesionale au cerut imediat lămuriri în CSM după declarațiile lui Dumbravă. Răspunsul a fost dezamăgitor: CSM dă o hotărâre prin care monitorizarea judecătorilor intră la informații clasificate. În plus, în 15 iunie 2015, apreciază că declarațiile lui Dumbravă nu sunt de natură a aduce atingere independenței justiției.
De ce e bună o lege veche?
Tensiunea în rândul magistraților a mers până la amenințarea cu greva. Nici instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni nu reușește să dea răspunsuri la demersurile asociațiilor profesionale. În 5 iunie 2015, președintele spune că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiție și invită pe cei care au dovezi să le pună la dispoziție. Chiar documentul CSAT din 16 februarie - răspunsul la cererile UNJPR - pune la dispoziție dovezile cerute de președintele Iohannis. Aflăm că Legea nr 51/1991 privind securitatea națională, deși nu făcea referiri la corupție, CSAT a interpretat că ,,prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”. În loc să modifice Legea nr. 51, CSAT a integrat în 2005 problema corupției în Strategia de securitate națională. UNJR consideră că ,,acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept”.
Filtru SRI pentru acces la funcții publice
Strategia națională de apărare din 2010, corelată cu Strategia de informații, orienta ca principală direcție de acțiune ,,semnalizarea cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicii statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte”, arată documentul CSAT semnat de secretarul acestuia, generalul Ion Oprișor.
Rezultă că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut pentru a preveni accesul unor persoane corupte în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate prin hotărâri definitive ale instanțelor. Funcțiile de conducere din Justiție au trecut prin aceleași avize?