Jurnalul.ro Cultură Carte Canalul Dunăre - Bucureşti, veşnica problemă. Cine s-a opus finalizării lui?

Canalul Dunăre - Bucureşti, veşnica problemă. Cine s-a opus finalizării lui?

Jurnalul vă oferă miercuri volumul "Dunărea, aurul României", o carte-document care trage un semnal de alarmă asupra problemelor privind exploatarea mareului fluviu pe teritoriul ţării noastre. Fostul senator Marius Marinescu, unul dintre autorii lucrării, povesteşte astăzi despre Canalul Dunăre-București, dar şi despre insula dispărută, Ada Kaleh.

 

Canalul Dunăre-București a fost plănuit pentru a face posibil transportul naval între capitala României și Marea Neagră prin intermediul Dunării, încă de pe vremea lui Cuza. Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluție, acestea s-au sistat, deși partea de canal deja realizată se estimează a fi de 80% din întregul volum de lucrări. Proiectul a ajuns la Apele Române și a fost lăsat pe rafturi. Lucrările existente s-au deteriorat. O mare parte a plăcilor de beton și a bordurilor au fost furate. Marius Marinescu susţine că magalucrarea ar putea fi realizată şi ar aduce beneficii enorme României: "Am dorit să amintim în carte despre o lucrare care, în 1990, era finalizată în proporție de 80% și care, din cauza obtuzităţii decidenților, nu s-a dorit a fi finalizată. Paradoxal, ambii decidenți principali din acea perioadă, Ion Iliescu și Petre Roman, erau specializați în lucrări hidrotehnice și ambii au făcut la momentul respectiv afirmații referitoare la ineficiența și inoportunitatea finalizării lucrărilor. Este vorba despre canalul București - Dunăre, care, pe lângă importanța economică și turistică deosebită, ar fi poziționat orașul nostru în rândul celorlalte patru capitale port la Dunăre: Belgrad, Budapesta, Bratislava și Viena. De asemenea, această mare lucrare hidrotehnică ar fi avut un impact deosebit pentru ameliorarea culturilor în sudul României, deoarece ar fi creat posibilități mari pentru dezvoltarea irigațiilor. Și în prezent, șantierul ar putea fi redeschis și finalizată această lucrare hidrotehnică, pentru că ar aduce beneficii imense capitalei noastre și, implicit, economiei naționale".

Dar dEste cea mai grea întrebare pe care ne-o adresați, pentru că răspunsul ei exact ar putea fi și soluția. Nu credem în teoria conspirației, și anume că decidenții ar fi fost reprezentanții unor forțe oculte care ar fisupus România unui program de distrugere timp de 30 de ani. Eliminând această cauză, mai rămân trei: incompetență, prostie sau hoție. Oricare dintre acestea este paguboasă pentru România".

 

 

Ada Kaleh, insula dispărută sub apele Dunării

 

În carte este abordată şi problema celebrei insulei dispărute în adâncurile Barajului Porţile de fier I, Ada-Kaleh. "În cartea pe care am scris-o am dorit să amintim cititorilor despre un teritoriu românesc care nu mai există, respectiv Insula Ada-Kaleh. Aceasta a fost o limbă de pâmânt de 1,7 km lungime și 500 m lățime, așezată în mijlocul Dunării, la cca. 3 km în aval de orașul Orșova. Din cauza poziţiei strategice, insula a cunoscut o istorie zbuciumată, găsindu-se mereu fie sub stăpânire turcă, fie austiacă. În anul 1878, prin Pacea de la Berlin, Ada-Kaleh rămâne proprietate otomană sub administrare austro-ungară, cu un statut special. În 1919, Prin Tratatul de la Versailles, întărit de cel de la Laussane, din 1923, Turcia a recunoscut suveranitatea României asupra insulei pe care o cedase țării noastre cu doi ani înainte. În programul de industrializare intensivă a României comuniste a intrat și construirea sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier , astfel că, după ridicarea barajului și a nivelului apei în lacul de acumulare cu 18 m, în 1969, Insula Ada-Kaleh a ajuns sub apele Dunării. S-a încercat construirea unei copii fidele pe Insula Șimian, în aval, dar acțiunea a eșuat. Astăzi, autoritățile, în compensare, ar putea revigora orașul Sulina, care are un potențial turistic prin vestigiile de pe raza orașului și un potențial economic, prin transformarea lui în zona liberă, fără taxe vamale".

Nu rataţi începând de miercuri Jurnalul şi cartea "Dunărea, aurul României", la preţul de 25 de lei.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri