Când rostim numele Alexandru Ioan Cuza ne vine automat în minte sintagma domnitorul Unirii. A fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
Manualele de istorie consemnează și lupta politică pe plan extern pe care domnitorul și guvernul său au dus-o pentru recunoașterea și întregirea statului nostru sub numele România.
Astăzi însă amintim de o pagină mai discretă din existența domnitorului. Și anume, povestea de dragoste care l-a legat pe Cuza de Maria Obrenovici, fiica latifundiarului Costin Catargi.
Cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neintelegeri in casnicia lui cu Elena Rosetti-Solescu (viitoare “prima doamna“ a tarii). Cuza – ironic, misterios, indraznet, mereu in gratiile femeilor. În timp ce Elena era inhibata de o mama dominatoare si de educatia rigida. Farmecul si aerul sugubat al parcalabului atrageau femeile din societatea galateana.
Mai tanara cu 10 ani decat sotia principelui Cuza, atractiva, cocheta, ambitioasa, Maria a reusit sa-l seduca pe acesta in 1860,..................