Pe fondul recrudescenței dreptei populiste și naționaliste, aproximativ 61,5 milioane de germani erau așteptați, ieri, la alegerile parlamentare pentru desemnarea viitoarei componențe a Bundestagului, într-un scrutin care, potrivit sondajelor de opinie, urmează să fie câștigat de partidul actualului cancelar, Angela Merkel. Conform estimărilor, Germania se află în fața celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii.
Cu toate că a permis unui val de peste un million de imigranți să pătrundă în țară, Angela Merkel pare să se îndrepte spre cel de-al IV-lea mandat de cancelar al Germaniei, în pofida criticilor virulente care au lovit-o constant în ultimii doi ani pe tema refugiaților. De partea șefei executivului de la Berlin se află bilanțul economic foarte bun înregistrat de Germania în mandatul său, într-o perioadă în care majoritatea statelor europene se confruntă cu probleme financiare și sociale tot mai acute. De altfel, Merkel și-a axat campania pe continuitatea unei Germanii prospere, propunând o țară „unde este bine de trait”, la adăpost de riscurile externe reprezentate de Brexit și Donald Trump. De cealaltă parte, contracandidatul său, social-democratul Martin Schulz, și-a concentrat discursul pe justiția socială, într-un mesaj electoral considerat neadecvat, într-o țară cu o creștere economică rapidă și cu un nivel scăzut al șomajului. În cazul în care nu se va produce o surpriză uriașă, potrivit sondajelor de opinie realizate chiar înaintea scrutinului, partidul Angelei Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) - şi filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creştin-Socială (CSU) - se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%. Pe locul doi în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 23%. Cu toate acestea, conservatorii din CDU-CSU nu se îndreaptă spre o victorie fără apel, ci se apropie de cele mai mici scoruri înregistrate vreodată, 35,1% în 1998 și 33,8% în 2009. Concomitent, extremele ar putea primi în cele din urmă voturile a circa un sfert din electorat, împărțite între „Die Linke”, la stânga, și „Alternativa pentru Germania” (AfD), la dreapta. Creditată cu 11-13% de institutele de sondare, AfD se situează pe locul trei, în fața stângii radicale (10%), a liberalilor FDP (9-10%) și a Verzilor (8%). Dacă AfD va obţine acest scor, va fi prima dată după al II-lea Război Mondial când un partid de extremă-dreapta va avea reprezentanţi în Parlament. În 2013, AfD nu reușea să atingă pragul de 5%. Mișcare antiislam, antielită, antieuro și antiimigrație, AfD nu a încetat să-și radicalizeze discursul în timpul campaniei, susținând că „Germania a devenit refugiu pentru criminalii și teroriștii din întreaga lume” și a acuzat-o pe Merkel de „trădare” pentru că a deschis granițele țării pentru imigranți.
Parlament fragmentat, coaliție incertă
Dacă aceste sondaje sunt suficient de exacte, Germania va fi pusă în faţa celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii. CDU-CSU și SPD vor încerca probabil să evite reînnoirea actualei coaliții, iar Merkel a anunțat că nu se va alia cu extremiștii. Partidele mici vor avea astfel un cuvânt greu de spus. Componența ideologică a executivului de la Berlin va avea o importanță crucială în viitorul UE și în negocierile pentru Brexit, în condițiile în care Germania, cea mai mare economie europeană, va avea un cuvânt determinant în negocierile reformării blocului comunitar.
„Este pentru prima oară după peste 70 de ani când vom avea naziști în Reichstag”, a spus ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel.