În 2024, se estimează că, în fiecare minut, cinci persoane au fost diagnosticate cu cancer în țările UE, ceea ce a însemnat 2,7 milioane de cazuri noi de afecțiuni oncologice, o creştere de aproximativ 30% faţă de anul 2000, arată un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Conform documentului, diferențele dintre țările europene rămân mari, iar statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se confruntă în continuare cu rate ridicate de mortalitate și cu probleme serioase de diagnostic precoce.
Potrivit raportului „Delivering High-Value Cancer Care” (Furnizarea de îngrijiri oncologice de înaltă valoare) al OECD, dat publicității săptămâna aceasta, chiar înainte de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, marcată anual pe 4 februarie, incidența cancerului în Uniunea Europeană a crescut semnificativ din anul 2000 până în prezent și, potrivit estimărilor, până în 2040 numărul cazurilor va fi cu 18% mai mare comparativ cu 2022.
Incidența a crescut cu 30% la ambele sexe, în doar două decenii
„În termeni bruți, incidența cancerului a crescut cu aproximativ 30% la ambele sexe. Cancerul de sân și cel pulmonar sunt principalii factori ai creșterii generale a incidenței cancerului în rândul femeilor.
În rândul bărbaților, creșterea numărului de cancere de prostată și melanom cutanat este compensată în mare parte de o scădere substanțială a cancerelor pulmonare și stomacale”, conform documentului.
Creșterea este explicată în principal prin îmbătrânirea populației, dar și prin îmbunătățirea metodelor de diagnostic și prin creșterea supraviețuirii pacienților oncologici.
Fenomenul este mai pronunțat în rândul femeilor, unde incidența a crescut mai rapid decât în cazul bărbaților.
În 2024, numărul estimat de cazuri noi de cancer a fost de 1,2 milioane la femei și 1,4 milioane la bărbați în cele 27 de țări ale UE, ceea ce înseamnă că în fiecare minut peste cinci persoane sunt diagnosticate cu cancer”, avertizează OECD.
Un motiv de îngrijorare, semnalat în raport, este creșterea incidenței cancerului pancreatic (între 2000 și 2022, în medie, cu 17% la femei și cu 11% la bărbați în țările UE), „având în vedere ratele scăzute de supraviețuire și îmbunătățirile limitate ale supraviețuirii”, până în prezent.
Bărbații mor mai des, dar femeile se îmbolnăvesc mai mult
Una dintre veștile bune ale raportului este scăderea mortalității prin cancer la nivel european. Între 2000 și 2023, ratele de deces standardizate au scăzut constant, atât la bărbați, cât și la femei.
„Mortalitatea prin cancer a scăzut în aproape toate locațiile, cu 18% la femei (de la 199 la 163 la 100.000 de femei) și cu 26% la bărbați (de la 372 la 275 la 100.000 de bărbați), în termeni standardizați pe vârstă, între 2000 și 2023, în țările UE”, arată documentul.
Cu toate acestea, cancerul rămâne a doua cauză de deces în UE, după bolile cardiovasculare, și una dintre principalele cauze de pierdere a anilor de viață sănătoși.
Raportul OECD confirmă faptul că mortalitatea prin cancer este în continuare mai mare în rândul bărbaților. Totuși, diferența dintre sexe s-a redus considerabil în ultimele două decenii.
„Chiar dacă riscul de deces prin cancer a scăzut, povara totală a bolii continuă să crească”, notează raportul OECD.
Cancerul nu mai este o boală a vârstei înaintate
În același timp, incidența cancerului crește mai rapid la femei, inclusiv în rândul grupelor de vârstă mai tinere. Acest fenomen este observat în majoritatea țărilor UE și ridică semne de întrebare legate de factorii de risc, stilul de viață și strategiile actuale de prevenție.
Deși la tineri riscul absolut rămâne mai scăzut decât la vârstele înaintate, tendința este una ascendentă și constantă.
„Cancerul cu debut precoce a crescut considerabil în rândul femeilor din 22 de țări UE+2 ,între 2000 și 2022, în timp ce în 12 țări UE+2 s-au observat creșteri în rândul bărbaților”, conform documentului, care semnalează o creștere spectaculoasă a diagnosticelor de cancer tiroidian în rândul tinerelor.
„În rândul femeilor, cei mai importanți factori ai creșterii numărului de cancere cu debut precoce sunt: cancerul de sân (+16%), cancerul tiroidian (+120%), melanomul cutanat (+48%) și cancerul colorectal (+10%)”, avertizează OECD.
În rândul bărbaților, documentul semnalează creșteri ale incidenței cancerului testicular cu debut precoce (+38%), a melanomului cutanat (+50%) și a cancerului colorectal (+12%), în timp ce incidența cancerului pulmonar cu debut precoce a scăzut substanțial (-57%).
Specialiștii OECD subliniază că acest fenomen are implicații directe pentru politicile de sănătate publică, inclusiv pentru țări precum România, unde programele de prevenție și screening sunt încă subdezvoltate.
Un semnal de alarmă tras de raportul OECD este creșterea incidenței cancerului în rândul populației cu vârste între 15 și 49 de ani.
Ce a condus la creșterea incidenței la cei cu vârste între 15 și 49 de ani
Conform raportului, trei factori principali „sunt, probabil, implicați în creșterea observată” a incidenței cancerului cu debut precoce:
„În primul rând, o creștere a riscului de a dezvolta cancer din cauza schimbării factorilor de risc și a expunerilor în populația mai tânără, comparativ cu generațiile mai în vârstă (de exemplu, schimbări în modelele reproductive, factorii metabolici și stilurile de viață).
În al doilea rând, o examinare extinsă a diagnosticării cancerului (extinderea la grupe de vârstă mai tinere, o participare și un acces sporit la programele de screening pentru cancer) are ca rezultat o vârstă mai timpurie de detectare și un număr mai mare de diagnostice.
În al treilea rând, utilizarea sporită a imagisticii diagnostice și a testelor în domeniul sănătății crește detectarea cancerelor asimptomatice care altfel ar fi fost diagnosticate mai târziu sau ar fi rămas nediagnosticate, cunoscute sub numele de diagnostice incidentale”.
Diferențe mari între Vest și Est
Raportul evidențiază și diferențe geografice clare în interiorul Uniunii Europene. Țările din Europa de Vest și Nord raportează, în general, rate mai mari de incidență a cancerului, în timp ce statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, apar cu incidențe mai scăzute.
Experții OECD avertizează însă că aceste diferențe nu reflectă neapărat un risc mai mic de îmbolnăvire, ci sunt influențate de capacitatea sistemelor de sănătate de a diagnostica și raporta corect cazurile de cancer.
Cu alte cuvinte, o incidență mai mică raportată poate ascunde, în realitate, subdiagnosticare, mai ales în țările unde accesul la investigații medicale și funcționarea registrelor de cancer sunt limitate, așa cum este și cazul țării noastre.
Mortalitatea scade, dar nu pentru toți în același ritm
Documentul publicat de OECD mai precizează că, deși mortalitatea prin cancer a scăzut la nivelul UE, totuși, această scădere nu a fost uniformă.
Țările din Europa de Vest și Nord au beneficiat cel mai mult de progresele în screening, diagnostic precoce și tratament, în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne în urmă.
„Diferențele dintre țări rămân considerabile, cu rate de mortalitate de peste 1,5 ori mai mari în unele state comparativ cu cele mai performante sisteme de sănătate”, arată OECD.
România se încadrează în acest tipar regional, caracterizat prin diagnosticarea cancerului în stadii mai avansate și acces mai limitat la tratamente moderne.
Diferențe notabile sunt înregistrate și în privința nivelului de educație al celor care își pierd viața din pricina bolilor oncologice: „În țările UE, bărbații cu un nivel scăzut de educație se confruntă cu o rată a mortalității prin cancer cu 83% mai mare decât bărbații cu un nivel ridicat de educație, în timp ce femeile cu un nivel scăzut de educație au o probabilitate cu 31% mai mare de a muri de cancer decât femeile cu un nivel ridicat de educație”.
Presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate
Pe fondul scăderii mortalității, numărul persoanelor care trăiesc cu un diagnostic de cancer a crescut rapid în Uniunea Europeană. OECD estimează o creștere de aproximativ 25% a prevalenței cancerului într-un interval de zece ani.
Această evoluție este un semn al progresului medical, dar în același timp creează o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate, care trebuie să asigure:
-
tratamente pe termen lung,
-
monitorizare continuă,
-
servicii de reabilitare și suport social.
Pentru România, unde resursele sunt deja limitate, această tendință reprezintă o provocare majoră pentru următoarele decenii.
„Numărul tot mai mare de persoane care trăiesc cu un diagnostic de cancer, împreună cu creșterea cazurilor cu debut precoce, schimbă nevoile de îngrijire a cancerului și va afecta bunăstarea pentru mulți ani de acum înainte”, avertizează OECD.
Date incomplete, politici mai slabe
Un capitol important al raportului OECD este dedicat calității datelor epidemiologice. Organizația atrage atenția că nu toate țările UE dispun de registre naționale de cancer complete și funcționale.
România este menționată de mai multe ori în grupul statelor cu date limitate, ceea ce afectează capacitatea autorităților de a:
-
evalua corect povara reală a cancerului,
-
urmări evoluția în timp,
-
măsura impactul politicilor publice.
„Fără date de calitate, furnizarea de îngrijire oncologică de valoare ridicată devine extrem de dificilă”, subliniază raportul OECD.
Ce spune OECD despre România
-
România este inclusă în grupul țărilor din Europa Centrală și de Est, cu incidență raportată mai scăzută a cancerului, dar cu mortalitate mai ridicată.
-
Ritmul de scădere a mortalității prin cancer este mult mai lent decât în Europa de Vest.
-
Diagnosticarea încă se face frecvent în stadii avansate ale bolii.
-
Datele epidemiologice sunt incomplete, din cauza registrelor de cancer insuficient dezvoltate sau chiar inexistente.
-
OECD subliniază nevoia urgentă de investiții în prevenție, diagnostic precoce și colectarea de date de calitate.
Raportul OECD conturează o imagine clară: cancerul devine o boală tot mai frecventă, dar tot mai puțin fatală - cel puțin în țările cu sisteme de sănătate performante. Pentru România, provocarea majoră rămâne reducerea diferenței față de Europa de Vest, prin diagnostic mai timpuriu, acces mai bun la tratament și o mai bună înțelegere a dimensiunii reale a problemei.
De altfel, concluziile OECD vin într-un context în care Ministerul Sănătății și CNAS au un plan național anticancer aflat „în implementare”, însă, în lipsa unor programe funcționale de screening, a unor registre de cancer operaționale și a unor indicatori publici de progres, diferența dintre angajamentele oficiale și realitatea din sistemul sanitar continuă să se traducă în pierderi de vieți.
INSP: Între 30% și 50% dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc
În România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt, la bărbați, cele de prostată, pulmonar, colorectal și de vezică urinară, iar la femei: cancerul de sân, colorectal și de col uterin.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, un procent important (30% – 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc și prin acces la servicii medicale adecvate.
„Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoștințe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esențială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunțarea la acesta, menținerea unei alimentații echilibrate, practicarea regulată a activității fizice pentru păstrarea unei greutăți corporale adecvate și abținerea de la consumul de alcool”, spun specialiștii INSP.
46.738 de persoane din țara noastră și-au pierdut viața din cauza cancerului, în anul 2024, conform INSP.
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, marcată anual pe 4 februarie, are scopul de a crește conștientizarea asupra impactului cancerului, promovând prevenirea, depistarea timpurie și tratamentul acestei boli. Începând cu anul 2025 și până în 2027, tema evenimentului este „Uniți prin Unicitate”, punându-se accent pe faptul că fiecare experiență cu cancer este unică și subliniind importanța poveștilor individuale în discuțiile globale despre îngrijire și suport.