În acel moment, președintele american, Donald Trump, făcea o demonstrație de putere militară în Venezuela și în zona Caraibelor, amenința că va prelua controlul asupra Groenlandei și pregătea o flotă pentru un posibil conflict cu Iranul. În paralel, războiul declanșat de Rusia în Ucraina continua, fără vreo perspectivă să se apropie de final.
În viziunea papei, marile puteri încearcă din nou să-și impună dominația prin forță și subminează regula stabilită după Al Doilea Război Mondial, potrivit căreia frontierele nu trebuie schimbate prin violență.
„Acest lucru amenință grav statul de drept, fundamentul conviețuirii pașnice”, avertiza el.
Pentru papa de 70 de ani, născut la Chicago sub numele Robert Prevost, declarația a fost încă un pas într-un efort tot mai vizibil de a introduce vocea morală a Vaticanului într-o lume dominată de conflicte și rivalități geopolitice. Suveranul Pontif încearcă să apere ordinea globală bazată pe reguli, pe care unii lideri - inclusiv Trump - o contestă.
Papalitatea a avut întotdeauna o dimensiune politică. De această dată însă, unele dintre cele mai mari provocări pentru viziunea Vaticanului vin chiar din SUA, în timp ce Biserica Catolică, cu aproximativ 1,4 miliarde de credincioși, este condusă pentru prima dată de un american.
Originar din Midwest, Papa Leon cunoaște mai bine decât predecesorii săi societatea și politica americană. Oficialii Bisericii spun că, tocmai din acest motiv, criticile sale sunt mai greu de respins de politicienii americani.
Misiunea sa este însă complicată de faptul că milioane de catolici americani au votat pentru Trump. De altfel, unele organizații conservatoare avertizează deja că politicile dure privind imigrația ar putea eroda sprijinul catolic pentru Partidul Republican.
Oficialii de la Vatican spun că Leon nu dorește să devină „anti-Trump”. Mai degrabă, el încearcă să promoveze o viziune pozitivă asupra unei ordini mondiale inspirate din doctrina socială a Bisericii.
Contrastul dintre cei doi este însă evident: pe de o parte, un miliardar impulsiv, cunoscut pentru retorica sa hiperbolică; pe de altă parte, un fost misionar care a petrecut peste 20 de ani lucrând cu comunități sărace din Peru.
Papa Leon și Donald Trump nu s-au întâlnit și nici nu au discutat direct până acum. O astfel de întrevedere ar putea să nu aibă loc prea curând. Pontiful a refuzat, cel puțin pentru acest an, invitația de a vizita SUA, lansată la Roma, în mai, anul trecut, de vicepreședintele american, JD Vance.
În interiorul Bisericii Catolice, Leon a reușit deja să tempereze tensiunile, continuând să susțină cauza săracilor și a persoanelor marginalizate, dar reafirmând, în același timp, învățătura tradițională a Bisericii în chestiuni controversate precum căsătoria între persoane de același sex sau hirotonirea femeilor.
Această combinație i-a permis să atragă de partea sa cea mai mare parte a ierarhiei catolice și a credincioșilor.
Pe scena internațională, provocările sunt însă diferite. Unii observatori ai Vaticanului susțin că stilul său discret face mai dificil ca vocea papei să fie auzită într-o lume tot mai dominată de populism, lideri autoritari și de o politică bazată pe raporturi dure de putere.
Surpriza americană
Pentru mulți americani, faptul că Vaticanul este condus acum de un compatriot are o semnificație aparte.
Statele Unite au avut cândva o relație complicată cu papalitatea. În 1960, când John F. Kennedy a candidat la președinție, el a fost nevoit să-și asigure alegătorii că loialitatea sa aparține Americii și că nu va primi instrucțiuni de la Roma.
Aceste suspiciuni s-au estompat însă în ultimele șase decenii, pe măsură ce catolicii au avut o contribuție tot mai vizibilă la viața socială și culturală americană.
Rareori în istoria recentă atât de mulți catolici au ocupat poziții de vârf în viața publică americană - de la vicepreședintele JD Vance și secretarul de Stat, Marco Rubio, considerați posibili succesori republicani ai lui Trump, până la membri ai conducerii republicane din Camera Reprezentanților și majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă.
Cu toate acestea, alegerea unui papă american a fost o surpriză. Mulți prelați - inclusiv Prevost - credeau că Colegiul Cardinalilor nu va încredința papalitatea unui reprezentant al SUA, țară care are deja o influență geopolitică majoră.
În conflict cu administrația Trump
În pofida acestei alegeri, relația dintre Vatican și administrația Trump s-a tensionat rapid, în special pe tema imigrației.
Deși, după cum i-a mărturisit biografei sale, nu și-a dorit să se implice în politică, Papa Leon al XIV-lea nu a putut păstra această distanță, după ce acțiunile violente ale Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal al SUA (ICE) au dus la arestarea a zeci de mii de imigranți și la proteste în mai multe orașe americane.
Metodele ICE au stârnit furie în rândul comunităților latino-catolice din SUA și nu numai.
Într-un gest rar de unitate, Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat „climatul de frică” și deportările în masă. „Cine spune că este împotriva avortului, dar acceptă tratamentul inuman al imigranților, nu știu dacă poate fi numit cu adevărat pro-viață”, a spus Papa Leon.
Casa Albă a respins imediat acuzațiile. Responsabilul pentru securitatea frontierei, Tom Homan, el însuși catolic, a declarat că „Biserica Catolică greșește” și „ar trebui să se ocupe mai întâi de propriile probleme”.
Pe scena globală, provocările sunt și mai mari.
Vaticanul a anunțat că Papa Leon a refuzat, luna trecută, invitația lui Trump de a participa, chiar și ca observator, la așa-numitul „Board of Peace”.
Sfântul Scaun consideră că ONU ar trebui să fie principalul forum pentru gestionarea crizelor internaționale. Casa Albă a calificat decizia drept „profund regretabilă”.
În cazul Venezuelei, papa și secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, au încercat să convingă Washingtonul să caute o soluție diplomatică pentru plecarea liderului Nicolás Maduro. La scurt timp după discuții, Trump a ordonat capturarea lui Maduro.
Acum, Vaticanul încearcă să promoveze dialogul dintre SUA și Cuba, în timp ce conflictul cu Iran escaladează. De altfel, Papa Leon a cerut un armistițiu imediat pentru a pune capăt „violenței atroce”, dar nimeni nu pare să-l asculte.
Mai mulți cardinali americani au criticat Casa Albă pentru justificările oferite în sprijinul războiului, dar și pentru postări pe rețelele sociale care combină imagini de pe front, cu secvențe din filme de acțiune sau jocuri video.
Chiar dacă numărul conflictelor crește, colaboratorii papei nu și-au pierdut încrederea în diplomație. Unii cred că rolul negocierilor ar putea redeveni central.
„În acest moment, opțiunea preferată pare să fie arma, nu stiloul”, a spus Paul Gallagher, ministrul de externe al Vaticanului. „Suntem destul de sceptici că liderii își vor atinge obiectivele urmând politici militariste. De obicei, lucrurile nu ies niciodată așa cum își imaginează ei”.