România parcurge o tranziție complexă către economia verde. Instrumente precum obligațiunile verzi, PPP-urile sau piața de capital, dublate de proiecte locale precum transportul public nepoluant sau gestionarea circulară a deșeurilor, sunt elemente-cheie prin care autoritățile centrale și locale, alături de sectorul privat, pot contribui la dezvoltare sustenabilă, au concluzionat participanții la eveniment.
În cadrul strategiei naționale de sustenabilitate, Primăria Capitaliei pregătește preluarea rețelelor de termoficare, o investiție estimată la minimum 700 milioane lei, cu plata a 30% avans și restul eșalonat pe 5 ani. „Dacă vrem un București cu aer curat, trebuie să convingem oamenii că transportul public, pe care îl facem full green până în 2030, este alternativa corectă și să prioritizăm mașinile care nu poluează,” a declarat Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, în cadrul CES ESG Conference 2025 – „De la Sustenabilitate la Impact în Business și Comunitate", o dezbatere dedicată sustenabilității, economiei circulare și impactului conceptului de ESG (Environmental, Social, Governance) asupra mediului de afaceri și comunității care a avut loc astăzi, la Palatul Parlamentului.
Conferința a avut ca obiectiv să transforme dezbaterea despre sustenabilitate într-un plan de acțiune concret pentru România, subliniind avantajele competitive și valoarea economică, socială și de consum generată de integrarea principiilor ESG.
Evenimentul a reunit în cadrul dezbaterilor experți în sustenabilitate, executivi din companii multinaționale, antreprenori locali și înalți oficiali care au abordat perspective strategice și soluții aplicabile pentru accelerarea tranziției verzi.
Obligațiuni verzi, emise de România
România a creat Green Bond Framework în 2023, cu sprijinul Băncii Mondiale, iar până acum au fost emise două obligațiuni verzi, au transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor în cadrul conferinței.
Valoarea totală atrasă depășește 10,8 miliarde lei, bani direcționați spre proiecte verzi finanțate exclusiv din bugetul de stat.
“Prin obligațiunile verzi, România nu doar atrage capital internațional, dar reușește să finanțeze proiecte sustenabile din bugetul de stat, într-un context fiscal-bugetar extrem de dificil”, a explicat Diana Popescu, director general adjunct în cadrul Ministerului Finanțelor.
Totodată, Bursa de Valori București joacă un rol central în finanțarea proiectelor verzi. „Marea întrebare este cât suntem dispuși să plătim pentru a fi sustenabili. Bursa de Valori București oferă cadrul prin care sectorul privat poate finanța proiectele publice, dar succesul depinde de stabilitatea și predictibilitatea statului ca partener,” a afirmat în cadrul evenimentului Radu Hanga, Președinte CA, Bursa de Valori București.
Un model de succes: Sistemul de Garanție-Returnare
Un exemplu concret de parteneriat public-privat prezentat în cadrul evenimentului este Sistemul de Garanție-Returnare, implementat și administrat de RetuRO.
România deține astăzi cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume, care, la doar doi ani de la lansare, reușește să colecteze deja peste 80% din ambalajele de băuturi puse pe piață și să le direcționeze către reciclatori.
„Am demonstrat că România poate deveni un model de urmat în Europa, prin colaborarea dintre producători, retaileri, autorități și cetățeni”, a subliniat Gemma Webb, CEO RetuRO.
Mecanisme de scădere a risipei alimentare
Un alt subiect central în cadrul conferinței a fost transformarea consumului responsabil și reducerea risipei alimentare. De exemplu, în ultimii ani, retailerii au dezvoltat mecanisme prin care produsele care expiră sunt colectate și transformate în compost sau biogaz, creând astfel un lanț circular de economie verde.
Această abordare nu doar reduce impactul asupra mediului, dar implică și comunitatea, încurajând cetățenii să fie activi în sustenabilitate și să înțeleagă rolul lor direct în protejarea resurselor.
De altfel, implicarea activă a oamenilor în soluții sustenabile, precum în cazul Sistemului de Garanție - Returnare, reprezintă un pas crucial pentru atingerea obiectivelor României în materie de tranziție verde, demonstrând că proiectele de sustenabilitate pot avea un real succes dacă cetățenii, companiile și autoritățile colaborează concret.