1. Destul de frig să vină zăpada
Autor: Jessica Au
Editura: Trei, 2024
Traducere: Ioana Filat
Două femei, fiică și mamă, își petrec împreună vacanța în Tokio: se plimbă de-a lungul canalelor în lumina arămie a serilor de toamnă, se înfrigurează în răceala ploilor iscate de taifun, se bucură de mâncare în mici restaurante găsite la întâmplare pe stradă și vizitează galeriile de artă ale orașului. Toate aceste mărunte evenimente turistice sunt prilej de dialog: așa că ele vorbesc mult, despre vreme, horoscop, haine și obiecte, despre familie, distanță și memorie, instrumente muzicale și mâncare. Pe măsură ce călătoria își urmează cursul, apar și incertitudinile: cine povestește cu adevărat, ale cui sunt amintirile din spatele poveștilor? În același timp un inventar al trecutului și o elegie, Destul de frig să vină zăpada te face să te îndoiești că vorbim o limbă comună, că înțelegem dimensiunile în care se manifestă iubirea, că ne înțelegem unii pe alții.
Jessica Au este scriitoare, editoare și librăreasă australiană. Romanul Destul de frig să vină zăpada a câștigat Victorian Prize for Literature și Prime Minister’s Literary Award for Fiction și este primul câștigător al The Novel Prize, selectat din 1.500 de manuscrise din întreaga lume.
2. Nocturnă în Chile
Autor: Roberto Bolaño
Editura: Trei, 2024
Traducere: Alina Cantacuzino
Romanul care l-a proiectat pe Roberto Bolaño pe scena literară internațională, Nocturnă în Chile reprezintă mărturia de pe patul de moarte a lui Sebastián Urrutia Lacroix - preot catolic, membru al Opus Dei, critic literar de mare finețe și poet ratat -, bântuit de voci și figuri din trecut. În ultimele ore, febrile, din viața lui Urrutia, din el se revarsă un potop de amintiri: anii petrecuți alături de intelighenția din Santiago de Chile, călătoriile prin Europa în încercarea de a afla secretul salvării catedralelor de la descompunerea cauzată de excrementele de porumbei, exilul său voluntar în poezie greco-latină în timpul celui mai negru episod din istoria statului, meditațiile de teorie marxistă date generalului Augusto Pinochet...
Roberto Bolaño s-a născut la Santiago de Chile în 1953, dar a trăit cea mai mare parte din viață în Mexic și în Spania, unde a murit la vârsta de 50 de ani. Este autorul a numeroase volume de ficțiune, nonficțiune și poezie, printre care se numără Detectivii sălbatici, O stea îndepărtată sau Nocturnă în Chile. În 2008 a primit, postum, The National Book Critics Circle Award pentru romanul monumental 2666.
3. Anomalia
Autor: Christopher Paolini
Editura: Rao, 2024
În anul 2234 echipajul de pe Adamura descoperă o anomalie pe o planetă nelocuită. O echipă trebuie să aterizeze pe Talos VII și să afle cine și de ce a realizat construcția în formă de gaură și ce sursă au zgomotele fractale care vin dinspre ea. Pe parcursul mai multor zile și de-a lungul a o sută de kilometri, patru voluntari se vor afla în căutarea unor parametri tehnici ai construcției și, în paralel, în căutarea unui scop al vieții în mijlocul unui univers nepăsător.
Un SF electrizant.
4. Despre basme
Autor: J.R.R. Tolkien
Editura: Rao, 2024
O incursiune academică în lumea basmelor din perspectiva unuia dintre cei mai iubiți autori ai literaturii fantastice! Această ediție cuprinzătoare prezintă modul în care J.R.R. Tolkien și-a conturat viziunea asupra basmelor și a literaturii fantastice, pornind de la prelegerea pe care a susținut-o la Universitatea St. Andrews și evoluând până la forma sa finală. Tolkien contestă ideea că basmele sunt destinate doar copiilor, explorând în schimb modul în care acestea reușesc să capteze imaginația adulților și să atingă esența fanteziei autentice. Analizând teoria din spatele creației literare, Tolkien caută să înțeleagă cum reușesc basmele să creeze lumi fantastice convingătoare și să ofere un cadru pentru a examina realitatea. Ediția de față include mai multe dintre manuscrisele originale.
J.R.R. Tolkien, autorul capodoperelor Stăpânul inelelor și Hobbitul, a fost unul dintre cei mai mari creatori ai literaturii fantastice. Profesor la Universitatea Oxford, filolog și expert în mitologie, Tolkien a redefinit genul fantastic și a lăsat o amprentă de neșters în cultura populară.
5. Cărțile
Autor: Mihai Șteț
Editura: Polirom, 2024
Într-un univers distopic periculos de ispititor la prima vedere, oamenii încep, din senin, să devină obsedați de cărți. Mania izbucnește atât de brusc și cu atâta forță, încât se transformă peste noapte într-un haos generalizat, în care au loc violențe de stradă provocate de devastarea librăriilor și de jefuirea cititorilor în plină zi. În această dictatură a cărții, cei mai persecutați sunt chiar scriitorii, închiși în adevărate lagăre de scriere silnică și executați în masă ca pedeapsă pentru producțiile literare de proastă calitate. Unul dintre acești „scriitori ai închisorilor”, înzestrat cu o putere supranaturală legată de altfel de cărți, trece prin toate ororile unui astfel de loc, în care are de-a face cu alți deținuți, dar și cu torționari și șefi monstruoși desprinși parcă din cele mai sumbre manifestări ale regimurilor totalitare din secolul XX.
6. Iar dimineața vor veni rușii
Autor: Iulian Ciocan
Editura: Polirom, 2024
„Romanul ne descrie un timp când Rusia revine, şi astfel 25 iunie 2020 este 28 iunie 1940 repetat. În instituţiile principale apar tablourile cu preşedintele Rusiei. «Hoţii înscăunaţi la Chişinău încă în zorii tranziţiei erau debarcaţi fulgerător de bandiţii de la Tiraspol». Conducerea, «liberalii occidentaloizi», va încerca să fugă şi ea cu o aeronavă, care va fi doborâtă de armata transnistreană, astfel fiind dat jos «jugul româno-occidental», după cum crede mare parte din populaţia rusofonă şi rusofilă din Basarabia. Totodată, autorul conturează un fundal istoric retrospectiv: foametea, prin care au trecut bunicii şi părinţii. Şi nu e întâmplător. Căci nu ştim ce va urma după acest 25 iunie...” (Maria Pilchin).
7. Cei doisprezece Cezari
Autoare: Mary Beard
Editura: Trei, 2024
Traducere: Ondine-Cristina Dăscălița
Cum arată chipul puterii? Cine ajunge să fie comemorat în artă și de ce? Cum reacționăm la statuile politicienilor pe care îi desconsiderăm? În această carte - pe fundalul contemporan al „războiului statuilor” -, Mary Beard relatează povestea felului în care portretele celor bogați, puternici și celebri din lumea occidentală au fost modelate vreme de două milenii după imaginile împăraților romani, îndeosebi ale „Celor doisprezece Cezari”, de la cinicul Iulius Caesar la crudul Domițian.
Cartea de față ridică întrebarea de ce acești autocrați sângeroși au dominat arta din Antichitate și Renaștere până în ziua de azi, când conducători reprobabili continuă să fie asemuiți unui Nero strunindu-și lira în timp ce Roma arde.
8. Republica digitală
Autor: Jamie Susskind
Editura: Corint, 2024
Traducere: Adina Ihora
Nu cu mult timp în urmă, companiile tehnologice erau văzute ca salvatori și speranțe pentru viitorul omenirii, site-urile și aplicațiile fiind un mijloc de a asigura un mai mare grad de libertate și democrație în întreaga lume. Acest lucru a luat sfârșit. Acum ne temem de puterea lor - ele ne influențează alegerile, răspândesc știri false și distrug viețile oamenilor. Statul nu are niciun mijloc de a le combate. Cum se poate ca astfel de companii să fie mai presus de lege? De ce nu le putem opri? Jamie Susskind arată ce influență au IA, Big Data și rețelele sociale asupra politicii și societății. Inspirându-se din eseurile politice ale marilor gânditori ai lumii, el creionează o nouă viziune, bazată pe noi standarde legale, organisme publice și instituții, obligații și platforme, drepturi și reglementări, și noi coduri de conduită pentru cei care lucrează în domeniu. Cartea sa este un manifest strălucit și un proiect revoluționar pentru o altfel de societate: o republică digitală, în care omul și tehnologia se dezvoltă împreună.
9. Istoria Georgiei
Autor: Ghiorghi Gaprindașvili
Editura: Omnium
Traducere: Salome Japiașvili
Aceasta este prima ediție a Istoriei Georgiei în limba română, o ediție captivantă. Drept dovadă, câteva repere: istoria antică a Georgiei este unică prin faptul că a fost unul dintre primele teritorii în care creștinismul a fost declarat religie de stat. Potrivit tradiției Bisericii, creștinismul a fost propovăduit în Georgia, precum și în România, de către Sfântul Andrei cel Întâi Chemat, însă, în Georgia, declararea religiei de stat este legată de Sfânta Nino - fecioara, care a zdrobit idolii păgâni în Mtskheta, a vindecat-o în mod miraculos pe regina Nana și, printr-un miracol, l-a convertit pe regele Mirian la creștinism.
Mai mult: creștinismul a fost recunoscut ca religie de stat în Georgia în anul 326. Un alt reper în istoria antică a Georgiei este regele Vahtang Gorgasali, care în secolul al V-lea a transformat Kartli într-unul dintre cele mai puternice state din Caucaz, inițiind astfel dezvoltarea economică și culturală, care s-a intensificat în special din secolul al X-lea. În secolele XI-XII, așa-numita „epocă de aur”, Georgia a devenit cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu.
În secolul al XVIII-lea, regele din Kartli, Vahtang al VI-lea, a stabilit legături strânse cu Valahia, condusă de Constantin Brâncoveanu. Ca urmare a acestei alianțe, a fost înființată pentru prima dată o tipografie georgiană în capitala Tbilisi, unde au fost publicate, de-a lungul anilor, cele mai reprezentative lucrări de literatură religioasă și laică.