Suntem țara cu rata cea mai mică a absorbției fondurilor UE. Iar puținii bani europeni pe care am reușit să-i cheltuim au mers de multe ori după principiul: carul înaintea boilor.
Am construit la sat sute de centre de informare turistică, multe din ele în locuri greu accesibile, fără obiective de vizitat și unde turiștii sunt pasăre rară.
E o liniște deplină în satul ieșean Stolniceni-Prăjescu. Nu mișcă nimic. Vântul nu bate, frunza nu tremură, pe ulițe nu trece nimic. E o neclintire veșnică de parcă ai sta într-o fotografie. E atâta liniște încât se aud în aer bâzâitul insistent al muștelor. Sub un tei cu coroana tunsă rotund, ca o măciulie, stă la umbră, lângă niște butelii ruginite, un localnic rotofei, cu burta ieșită prin cămașa descheiată la câțiva nasturi, ca să nu-i crape. Ne privește cu uimire, de parcă nu a mai văzut o față nouă de secole. Ochii i se fac cât cepele când îi zicem că suntem turiști. „Turiști?!”, repetă de parcă tocmai ar fi auzit „teroriști”, nu „turiști”.
În topul celor mai neatractive destinaţii
Potrivit datelor de la Guvern comuna ieșeană Stolniceni Prăjescu, așezată de Dumnezeu în mijlocul unor câmpuri nesfârșite de porumb, e printre cele mai neatractive turistic localități din țară. Dacă o cauți pe lista făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale cu localitățile cu potențial turistic, nu ai s-o găsești nicăieri, deși județul Iași are acolo 14 comune nominalizate. O vei găsi în schimb pe o altă listă, a Ministerului Agriculturii, unde toate localitățile rurale din România primesc câte o notă de la unu la zece în funcție de cât de mult potențial turistic au. Aici Stolniceni-Prăjescu a luat încasat cea mai mică notă din țară: unu.
Localnicii ridică din umeri când îi întrebi ce ar fi de văzut la ei în localitate. „Vreo cetate, vreun muzeu, ceva, aveți?”, „Nu ai să vezi așa ceva, dragul tatii. De vizitat nu aveți, doar dacă vreți să dormiți...”, ne zice cineva. „Aici-șa pe stânga e un iaz amenajat frumos, mergeți să vedeți, e un parc”, ne îndeamnă un alt localnic fâstâcit și el de turiștii sosiți deodată pe meleagurile lui. Acolo găsim o baltă stătută, puțin mai mică decât un teren de fotbal. De jur împrejur sunt puse bănci de lemn iar la fiecare bancă sunt puse câte două coșuri. Nu e nimeni în tot parcul, băncile stau pustii iar în coșurile de gunoiu nu e niciun fel de gunoi de-o veșnicie. Unele chiar și cu pânză de păianjen la gura lor, semn că nu prea trece nimeni pe acolo.
Învestiţii mari pentru nimic
Deși cu note mici la Ministerul Agriculturii în privința atractivității turistice, autoritățile locale au reușit să convingă chiar Ministerul Agriculturii să primească o căruță de bani pentru a ridica un centru de informare turistică. Așa se face că în 2013 o clădire nou-nouță a răsărit ca din nimic în mijlocul satului și a costat 157 de mii de euro atât din banii UE cât și din banii noștri. E o clădire care o eclipsează pe cea a primăriei, o căsuță dărăpănată, ca vai dea ea, flancată de un șopron care stă să pice. Centrul de informare turistică are geamuri mari de termopan,rampă de acces pentru persoanele cu handicap și steaguri nou nouțe la intrare. „Dotările din interior la centru sunt: un calculator, un panou mare de afișaj, internet, telefon, mobilier, e prevăzut cu centrală, cu televizor,retroproiector”, ne spune primarul localității, Costel Hugianu , cel care a și depus dosarul pentru centru. Nu e însă de acord cu clasificările guvernamentale care arată că nu are potențial turistic. Dimpotrivă: „Avem biserica din lemn de la cimitirul din Stolniceni-Prăjescu, monument istoric, avem palatul lui Sturza, avem biserica din satul Cozmești care e veche și ea de pe vremea lui Ștefan cel Mare, al unui ostaș care îl chema Cozma. Când îl întrebăm însă dacă era necesar acest centru de informare turistică face o pauză lungă după care spune: „Pentru mine ca și primar, da, era necesar”. Ne spune că a angajat două persoane cere țin centrul deschis de luni până vinerea, nu și în weekend, deși teoretic în weekend ar fi mai mulți turiști. Când îi spunem primarului că noi am fost în timpul programului și am găsit porțile centrului cu lacătul pus găsește o explicație: „Să nu fi fost fetele plecate la primărie”.
Multe milioane de euro pentru nimic
Cazul de la Stolniceni-Prăjescu nu este singular. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii a umplut țara de astfel de centre de informare. A cheltuit peste zece milioane de euro din banii Guvernului și ai Uniunii Europene pentru 325 de centre de informare turistică, multe de ele în mijlocul lui nicăieri, în comune izolate de lume, fără puncte turistice importante, în sate fără drumuri asfaltate sau canalizare. Problema acestei risipei din bani publici a fost ridicată anul acesta și în Parlamentul României. „În ultimii ani s-au aruncat milioane de euro din fonduri europene pe „apa sâmbetei”, fonduri investite în centre de informare turistică în zone greu accesibile. Astăzi majoritatea stau cu lacătul pus iar primarii din aceste localități pierd bani pentru întreținerea acestora. Promovarea turismului în România rămâne o himeră în multe părți ale țării și sper ca pe viitor să fim mai responsabili și să nu mai punem carul înaintea boilor”, spune într-o interpelare deputatul Ion Scheau care a propus convertirea acestor centre în „școli, dispensare sau biblioteci, mult mai utile cetățenilor din acele zone”.
Topul comunelor „plictisitoare”
În România există zeci de comune care deși nu sar de nota doi ca și atractivitate turistică, au primit zeci de mii de euro pentru a construi centre de informare turistică:
Comuna Marga Caraș- Severin 200.000 euro
Comuna Constantin Daicoviciu Caraș- Severin 192.000
Comuna Sălard Bihor- 162.000
Comuna Bethausen, Timiș 149.000
Comuna Victor Vlad Delamarina Timiș 147.000
Comuna Bărbătești Vâlcea 137.000 euro
Comuna Petrești, Dâmbovița 129.000 euro
Comuna Dealu, Harghita 111.000 euro
325 de centre de informare turistică au fost infiinţate la nivelul întregii ţări, multe dintre acestea fiind în zone total lipsite de potenţial
„Nu ai să vezi așa ceva, dragul tatii. De vizitat nu aveți, doar dacă vreți să dormiți...” - localnic Stolniceni-Prăjescu
„În ultimii ani s-au aruncat milioane de euro din fonduri europene pe „apa sâmbetei”, fonduri investite în centre de informare turistică în zone greu accesibile. Astăzi majoritatea stau cu lacătul pus iar primarii din aceste localități pierd bani pentru întreținerea acestora. Promovarea turismului în România rămâne o himeră în multe părți ale țării și sper ca pe viitor să fim mai responsabili și să nu mai punem carul înaintea boilor”, deputatul Ion Scheau
Cazul de la Stăneşti
Un fost primar din Gorj, Dumitru Pârvulescu, a accesat fonduri europene, pe vremea când era edil, şi a făcut un centru de informare turistică. Investiţia: aproape un milion de lei. Şi-a pregătit, de fapt, locul pentru momentul când nu va mai conduce comuna, ceea ce s-a şi întâmplat la alegerile din iunie. Acum este angajat al acestui centru din comuna Stăneşti, alături de cumnatul său. Centru care are un contract de prestări servicii, încheiat tot de pe vremea fostului edil cu Primăria. Actualul primar crede că totul a fost un plan de rezervă pentru cel care a pierdut alegerile. Fostul primar şi cumnatul său încasează lunar salarii de 3.500, respectiv 1.500 de lei. Ei spun că vor să dezvolte turismul în comună, deşi aici nu este nici măcar o pensiune. Cât priveşte lista de obiective, acesta este foarte scurtă. Iar turiştii pot fi număraţi pe degete.