Românii care au datorii la bănci şi IFN-uri trebuie să se gândească foarte bine înainte de a lua un credit pentru că în acest an dobânzile vor creşte treptat. Estimări din zona bancară arată că la finalul anului ROBOR la trei luni va ajnge la 3,3%, faţă de 2% cât era ieri, ceea ce va duce la o majorare a dobânzilor cu circa 100 de lei pe lună pentru un credit de 200.000 de lei, luat pe 25 de ani. Peste 1,16 milioane de persoane fizice au credite la bănci în valoare de circa 128 miliarde de lei
Chiar în prima şedinţă din 2018, BNR a dat un semnal clar majorând dobânzda de politică monetară de la 1,75% la 2%, după trei ani în care nu s-a atins de aceasta. Concomitent, banca centrală a decis să crească dobânda pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an şi să majoreze dobânda la facilitatea de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an. Toate cele trei măsuri arată că perioada împrumuturilor cu dobânzi reduse s-a încheiat şi intrăm într-o nouă etapă în care dobânzile vor creşte treptat. Rata dobânzii de politică monetară reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţî monetară ale BNR. Ratele dobânzilor aferente facilităţilor permanente acordate de către BNR (facilitatea de depozit şi facilitatea de credit) formează un coridor simetric în raport cu rata dobânzii de politică monetară.
“ Cred că vor fi cinci creşteri ale dobânzii de referinţă în acest an, din care primele trei chiar în primele trei şedinţe. Estimările noastre arată că ROBOR la trei luni va ajunge la 3,3 la finalul anului, iar dobânda de politică monetară va fi de 3%. ” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
Totuşi, guvernatorul Mugur Isărescu a ţinut să transmită un mesaj liniştitor, optimist. " Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată", a precizat guvernatorul BNR. Acesta a mai arătat că ROBOR la 3 şi la 6 luni a scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni şi a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate, iar majorarea ratei dobânzii nu înseamnă că se va majora ROBOR.
“Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea, posibil şi să coboare la 3 luni şi sub 2%, va depinde de condiţiile de piaţă”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Banca Naţională a României insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii.”În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale", a mai declarat Isărescu.
Depozitele mai aşteaptă
Dacă dobânzile la credite vor creşte o dată la trei luni, de regulă după fiecare modificare a dobânzii de politică monetară, cele la depozite ar putea să evolueze mai lent. E important de văzut şi care va fi poziţia de lichiditate a băncilor. Dacă acestea vor avea exces de lichiditate creşterea dobânzilor la depozite va fi un pic întârziată faţă de cele la credite. Însă, dacă băncile vor avea deficit de lichiditate creşterea se va produce concomitent cu cea de la credite, spun bancherii.
“Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este un efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, analistul economic Dragoş Cabat
De ce cresc dobânzile
Analiştii economici explică că prima lecţie de economie ne învaţă că o cerere mai mare decât oferta înseamnă creşterea preţurilor, deci inflaţie, iar inflaţia vine obligatoriu, la pachet, cu creşterea dobânzilor. “ Dacă ne uităm la evoluţia inflaţiei la finalul anului trecut vedem că aceasta este scăpată de sub control. Nu avem încă datele la decembrie dar noi avem o prognoză pentru decembrie de 3,3 care este mult şi peste ultima proiecţie a BNR care era de 2,7, proiecţie făcută în noiembrie. Iar pentru martie/aprilie 2018 prognoza noastră arată o inflaţie undeva la 4,5-5”, expune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank România. Acesta explică că presiunile inflaţioniste vin din consumul populaţiei care a crescut în trimestrul 3 din 2017 cu peste 13%, ceea ce este enorm. Acest exces de cerere a fost alimentat de reducerile de TVA din ultimii ani dublat de creşterile foarte rapide ale cheltuielilor sociale, salarii şi pensii. De exemplu, anul trecut salariile bugetarilor au crescut cu peste 20%, salariul mediu din economie a urcat cu 15% în timp ce productivitatea a crescut cu numai 3 procente, a mai explicat Ionuţ Dumitru.