Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului, referitoare la Legea 90/2001 care le interzice condamnaţilor să facă parte din Guvern. Deşi judecătorii CCR nu au judecat fondul cauzei, decizia Curţii pune capăt, cel puţin pentru moment, speranţelor lui Liviu Dragnea de a ocupa fotoliul de premier. Liderul PSD are la activ o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, cu un termen de încercare care expiră în 2020.
Visul fostului preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea, de a ajunge premier al României, a fost curmat ieri de judecătorii Curţii Constituţionale, care au respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate a Avocatului Poporului referitoare la legea care le interzice condamnaţilor să facă parte din Executiv. Decizia, luată cu majoritate de voturi, vine după patru amânări în această speţă, considerată de preşedintele CCR, Valer Dorneanu, drept „cea mai grea soluţie” pe care Curtea a avut-o de dat până acum. Cauza îl viza direct pe liderul coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul şi judecat la Instanţa supremă într-un alt dosar, sub acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual. Judecătorul Valer Dorneanu nu a dorit să dea declarații după terminarea ședinței, însă potrivit unor surse juridice, decizia luată ieri de CCR este una clară, și nu una de interpretare. La fel ca în cazul controversatei OUG13, judecătorii CCR nu au intrat nici de această dată pe fondul problemei, iar dezbaterile s-au finalizat cu decizia de a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului la articolul 2 din Legea 90/2001, care le interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Executiv. „Pentru adoptarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului”, a explicat CCR într-un comunicat.
Era o decizie aşteptată. Domnul preşedinte Klaus Iohannis consideră că este corectă şi adecvată concluzia la care s-a ajuns. Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale
Grindeanu răsuflă, deocamdată, uşurat
Vizat direct de sentinţa Curţii, Liviu Dragnea a comentat în avans verdictul, pe holurile Parlamentului. „Nu îmi schimbă cu nimic nici atitudinea, nici cursul vieţii, nici acţiunea politică, avem un prim-ministru pe care eu îl susţin şi un Guvern pe care eu îl susţin. Nu este o decizie pentru mine”, a explicat președintele PSD. Cu toate acestea, Dragnea insista anul trecut că el ar fi trebuit să devină prim-ministru după alegerile parlamentare. „Aveam dreptul legitim să fiu premierul României. O condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională nu mi-au permis să solicit această demnitate pentru mine. Deocamdată!”, declara Dragnea după primele consultări cu preşedintele Klaus Iohannis, în ziua în care a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru Palatul Victoria.
Condamnaţii, afară şi din Parlament
Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, consideră că decizia luată ieri de magistraţii constituţionali confirmă întreaga jurisprudență a Curţii referitoare la integritatea funcţiei publice. „Ar fi fost catastrofal pentru România și pentru credibilitatea CCR să fi fost negate deciziile anterioare, date în situații similare, iar condamnații să poată face parte din Guvern. A fost depășit un hop, dar doar pentru moment, pentru că în Parlament PSD-ALDE continuă campania în favoarea corupției și a condamnaților, prin modificarea legislației penale”, a reacţionat şefa PNL. În schimb, Alina Gorghiu a anunţat că va iniţia un proiect de lege „care să statueze spiritul şi decizia CCR”, astfel încât un condamnat să nu poată fi nici senator sau deputat. „Firesc ar fi ca nici în Parlament să nu ai persoane condamnate definitiv”, a explicat senatorul PNL