Curtea Constituţională a României (CCR) a înregistrat, vineri, sesizarea Avocatului Poporului privind excepţia de neconstituţionalitate a OUG de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, urmând ca până pe 7 februarie părţile implicate să transmită punctele de vedre, au precizat pentru AGERPRES reprezentanţi ai CCR.
Termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere.
Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura prevede că preşedintele CCR desemnează judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.
CCR a stabilit aceleaşi termene de transmitere de a punctelor de vedere ale părţilor şi în cazul cererilor înaintate de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională între puterile statului.
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale.
"Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG 13/2017", a declarat Ciorbea vineri.
El a menţionat că a criticat în ansamblu această OUG.
"Am criticat-o în ansamblu, de aceea am început cu elementele extrinseci, dacă vor fi reţinute de Curte, atrag după ele constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei de urgenţă în ansamblu. (...) Efectul: dacă se constată acest lucru, evident că se va trece la o reglementare de către Parlament, pe bază de proiect de lege, iar ceea ce se stabileşte de CCR ca fiind neconstituţional, pentru că nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci şi a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament în momentul în care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect", a spus Ciorbea.
El a susţinut că unele idei dintr-o scrisoare a procurorului general au fost preluate în textul excepţiei. "Am primit aseară de la procurorul general o scrisoare prin care mă roagă să iau în considerare unele critici de neconstituţionalitate dintr-un document întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). Am avut în vedere şi acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepţiei, celelalte nu am reuşit să le examinăm, dar am ataşat documentul la excepţia propriu-zisă", a precizat Ciorbea.
Avocatul Poporului a menţionat doar câteva dintre criticile de neconstituţionalitate din excepţie, una referindu-se la neîndeplinirea cerinţelor privind existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.
"Guvernul menţionează, în nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul că e necesară implementarea unei Directive a UE, verificând am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018", a afirmat Avocatul Poporului.
În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, el a susţinut că Guvernul nu defineşte ce înseamnă vătămare gravă. "Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR şi că, prin ordonanţă de urgenţă, s-a ţinut seama de cerinţele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere şi la vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu defineşte în cuprinsul ordonanţei de urgenţă ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerinţelor constituţionale în materie", a declarat Ciorbea.
El a afirmat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă şi a nu se face referire la celelalte acte normative - hotărâri de Guvern, ordine ale miniştrilor, hotărâri ale Consiliilor Judeţene, locale înseamnă a scoate de sub incidenţa legii penale activitatea a aproape întregii administraţii din România.
"În ordonanţa de urgenţă se spune că suntem în prezenţa abuzului în serviciu, dar în situaţia în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanţă de urgenţă, or din diverse decizii ale CCR reiese clar că trebuie avută în vedere accepţiunea largă a noţiunii de lege, deci şi acele încălcări ale dispoziţiilor unor hotărâri de Guvernului, ale unor ordine ale miniştrilor, ale unor hotărâri ale Consiliilor Judeţene, Consiliilor municipale locale, etc, reprezintă acte normative, lege în sens larg", a explicat Ciorbea. AGERPRES