Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Ce este și la ce ajută mediatorul

Ce este și la ce ajută mediatorul

de Diana Scarlat    |   

Instituția Medierii a fost cerută de Uniunea Europeană, printre condițiile de preaderare a României la UE, iar în anul 2006 a intrat în vigoare Legea Medierii. Până în anul 2011, medierea nu a fost foarte vizibilă, dar modificarea legislației, numită și „mica reformă a Medierii”, a adus o creștere spectaculoasă a acestei activități.

 

Perioada de glorie a domeniului de activitate s-a terminat repede, încă din anul 2012, când s-a modificat Legea medierii, care a eliminat ceea ce se acordase în 2011, adică posibilitatea ca justițiabilul care apelează la mediator să-și poată recupera taxa de timbru. Chiar și așa, taxa este jumătate din cea plătită într-un proces obișnuit, iar mulți avocați care vor să termine repede procesele își trimit clienții la mediator, pentru a rezolva o parte a speței. Cu toate acestea, instituția Medierii este de la o zi la alta mai puțin vizibilă, mai ales după lansarea în spațiul public a ideii că mediatorul este un fel de avocat fals.

 

De fapt, mediatorul nici măcar nu trebuie să fie avocat, pentru a putea exercita această profesie. În mediere nu se lucrează cu norme juridice, ci cu interese și nevoi. Din acest motiv, mediator nu devine doar o persoană care are studii juridice. „Nu doar avocații sau juriștii pot deveni mediatori, ci orice profesionist care îndeplinește câteva condiții de bază, impuse prin lege: să aibă studii superioare, să aibă cel puțin trei ani de experiență în profesia pe care o practică și să nu fi avut o condamnare”, explică mediatorul Rodica Vlaicu, președinte al corpului profesional al mediatorilor din județul Dâmbovița.

 

Mica reformă din anul 2011 și declinul ulterior

Medierea a-nceput să funcționeze cu adevărat abia în anul 2011. „În urma modificărilor legislative din anul 2011, dacă aveam un caz pe instanța statală de judecată și justițiabilul reușea să încheie un acord de mediere, taxa i se returna. Tot prin „mica reformă” a fost modificat conținutul art. 720, astfel încât, pe litigiile din domeniul comercial înainte de a fi puse pe rolul unei instanțe statale de judecată, trebuia să parcurgă procedura medierii, obligatoriu. Apoi, în 2012, Legea 192/2006 s-a modificat prin Legea 115 și s-a pierdut prevederea prin care se returna taxa de timbru, iar după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, nu a mai existat articolul 720, care presupunea că medierea era procedură prealabilă pentru litigiile din domeniul comercial, actualele litigii între profesioniști. Probabil, articolul s-a eliminat prin omisiune, considerându-se că există o lege a medierii, iar aceste lucruri ar trebui să fie prevăzute în legea medierii, nu în Condul de procedură civilă”, explică mediatorul.

 

Beneficiile pentru justițiabili și pentru stat

Beneficiile medierii sunt multiple, atât pentru justițiabili, cât și pentru statul român. „Medierea are beneficii în primul rând pentru justițiabil. Acesta poate să rezolve mult mai repede, chiar în două săptămâni, un litigiu, în condiții de confidențialitate și cu costuri mult mai mici. De exemplu, în cazul unui litigiu din domeniul transferului drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile, se plătește jumătate din taxa de timbru, dacă justițiabilul a reușit să încheie un acord de mediere. Dacă vorbim despre un partaj între soți, onorariul mediatorului se negociază, iar părțile pot plăti în mod egal onorariul mediatorului sau  pot conveni să plătească unul mai mult și celălalt mai puțin. Este o reducere de 50% la taxă pentru imobile. Pentru un apartament în valoare de 40.000 de euro, de exemplu, taxa de timbru este de 1,5%, dacă se face prin intermediul mediatorului, față de 3%”, în instanță”, explică Rodica Vlaicu.

 

Sunt beneficii și pentru statul român: costul mai mic cu administrarea instanțelor, celeritate în soluționarea cauzelor, un act de justiție de calitate în restul cauzelor judecate de instanțe, deoarece scade numărul dosarelor, astfel încât judecătorilor le este mai ușor să citească dosarele. Sunt beneficii și pentru penitenciare. Legiuitorul a dat posibilitatea ca în cazul anumitor infracțiuni să poată interveni un acord de mediere, astfel încât se reduce numărul deținuților din penitenciare și nu mai este nevoie de legi speciale pentru a elibera condamnații mai devreme.

 

Falsa idee a conflictului cu avocații

Medierea nu intră în conflict cu avocatura, ba chiar îi ajută și pe avocați, nu doar pe clienții lor. „Sunt avocați care recomandă medierea și încheie contracte de celeritate în soluționarea cauzelor, mai ales dacă reprezintă reclamanții, iar un contract de mediere ajută foarte mult, din acest punct de vedere”, a mai explicat mediatorul Rodica Vlaicu, la conferința de presă ocazionată de lansarea oficială a candidaturii la funcția de membru în Consiliul de Mediere. Sâmbătă, 16 februarie, candidata a susținut și o întâlnire de lucru cu mediatorii, la sediul Confederației Patronatul Român, la care a participat și președintele acesteia, Gheorghe Naghiu. De altfel, agenții economici preferă medierea, în locul instanțelor de judecată. Avantajele medierii sunt multiple pentru firme, cel mai important aspect fiind, în cazul lor, confidențialitatea.

 

Faptul că apare în spațiul public un proces în instanța de judecată, pentru un agent economic poate însemna pierderi substanțiale. Contează foarte mult și celeritatea, în litigiile comerciale. „O mediere se desfășoară într-un timp foarte scurt. Invitarea părților la mediere durează în jur de zece zile, apoi sunt ședințele. Sunt litigii care se soluționează într-o ședință sau în mai multe ședințe la mediere. Dar, mai mult de trei luni nu poate să dureze o procedură de mediere, pe când în instanța statală, un litigiu poate dura până la trei, chiar patru ani, timp în care se pot întâmpla foarte multe lucruri într-o firmă, de la pierderi financiare, până la desființarea firmei, astfel încât una dintre părți poate câștiga procesul, dar nu-și mai rezolvă problema”, explică mediatorul.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri