Reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale s-au întâlnit ieri cu oamenii de afaceri şi cu reprezentanţii mediului academic şi au pus bazele unor parteneriate pentru dezvoltarea României. Forumul “Potenţialul Strategic al Reţelei de Parcuri, Clădiri şi Terenuri Industriale” a fost organizat de Intact Media Group, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Camera de Comerţ şi Industrie a României. La manifestare au participat reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, specialişti în urbanism şi construcţii şi ai unor organizaţii profesionale.
Autorităţile locale din judeţe, oraşe şi comune au început să inventarieze terenurile industriale libere de sarcini pe care să le poată oferi investitorilor străini şi români aflaţi în căutarea unor oportunităţi de afaceri. Ministerul Dezvoltării Regionale a găsit deja 22 de astfel de terenuri care au utilităţi şi facilităţi şi care sunt adecvate pentru activităţi industriale. Şi în Bucureşti au fost identificate cinci terenuri unde pot fi înfiinţate parcuri industriale.
Realizarea unui inventar al terenurilor ce aparţin statului, care să poată fi puse la dispoziţia unui investitor major, fără a-l trimite în jungla imobiliară, este imperios necesară, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. "Ne-am lovit în mod real, în viaţa de zi cu zi, de lipsa cartuşelor pentru promovarea eficientă a României. Plec de la exemplul unui cunoscut combinat care a venit în 2006 pentru o investiţie importantă şi a cerut un teren în zona litorală, un teren de 600 de hectare, dar Guvernul, autorităţile centrale şi locale au trimis acest investitor în jungla imobiliară”, a spus Daraban.
Avem nevoie de parcuri industriale
România are în prezent 73 de parcuri industriale, în timp ce Ungaria, cu o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mică, are 220. De ce nu au reuşit oraşele mici să atragă investitorii români şi străini pe fostele platforme comuniste lăsate în paragină? “Nu avem viziune. Serviciile de planificare sunt tot mai sărăcite. Nu sunt specialişti în dezvoltare urbană”, a declarat Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Acesta a mai precizat că în ultimii 26 de ani România a crescut, dar nu s-a dezvoltat.
Planuri de urbanism actualizate
Problema este că în multe localităţi din ţară nu există planuri de dezvoltare a oraşelor. “Avem Registrul Urbaniştilor din România, sunt sute de urbanişti în fiecare judeţ, sunt autorizaţi, atunci de ce nu avem mastere în urbanism şi nici planuri urbanistice ale localităţilor?, s-a întrebat vicepremierul. Acesta a concluzionat că “nu o să putem face dezvoltarea României dacă ne luptăm numai pentru drept de semnătură şi licenţă”. Şi primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus că Bucureştiul nu are aprobat până acum nici PUG-ul, nici PID-ul şi că nu este normal să nu poată oferi o viziune investitorilor. “Sunt documente care au trenat cel puţin doi ani de zile, cauzate şi de conflictele puternice între proiectanţi, consultanţi şi constructori”, a explicat Firea. Aceasta a adăugat că nu este normal ca o capitală să fie blocată de ani de zile de zece proiecte din cauza unor orgolii.
Listă neagră cu firme-problemă
Primarul Capitalei propune să se deschidă o listă neagră cu firmele care au batjocorit cetăţenii, o listă neagră cu firme care au câştigat licitaţii şi care nu şi-au făcut datoria contractuală şi care din această pricină au blocat zone întregi din oraşe şi au dus cetăţenii la exasperare. “Nu este normal ca în urma unui contract în care termenii sunt foarte clari, după ani de zile în care ai ţinut un oraş blocat, să vii să spui că nu poţi să termini lucrarea pentru că există 60% din plăţi în litigiu din cauza cărora proiectul nu se poate realiza”, a mai spus primarul general al Capitalei.
Citat 1
“Ne punem problema de a face un inventar să vedem ce putem oferi unui investitor major. Este la ora actuală Guvernul capabil să ofere unui investitor strategic 100 de hectare în intravilan, lângă autostradă, lângă calea ferată?
Mihai Daraban, preşedinte Camerei de Comerţ şi Industrie a României
Citat 2
“Avem nevoie de oameni capabili cu care să reuşim inclusiv o debirocratizare. Dacă oamenii de calitate, mă refer la oamenii cu şcoală, se duc în străinătate să studieze şi rămân să lucreze în străinătate, ce facem? Cum arată România anului 2030?” Costin Borc, vicepremier, ministrul Economiei
Bază de date cu toate proprietăţile din Capitală
Informaţiile despre proprietăţile publice şi private din Bucureşti vor fi actualizate. “Vom semna un protocol cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a actualiza baza de date în ceea ce priveşte toate proprietăţile publice şi private din Capitală”, a anunţat Gabriela Firea. Aceasta a precizat că noutatea este că nu doar elementele de regim juridic, de proprietate, vor figura în noua bază de date actualizată, ci şi zonele protejate şi, de asemenea, sistemele de utilităţi care se vor amplasa în perioada următoare în Capitală sau cele care există deja. “Ne dorim să facem public accesul la această bază de date cât mai rapid, astfel încât orice investitor să dispună de toate informatiile în momentul în care dorește să deschidă o afacere”, a mai spus primarul general al Capitalei.
Ce este Observatorul teritorial
Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat o aplicaţie informatică interactivă, care oferă date statistice până la nivel de localitate. Sistemul informațional include reprezentări cartografice care permit urmărirea evoluţiei în timp şi în spaţiu a unui număr mare de indicatori din domeniile de activitate relevante pentru dezvoltarea teritorială, cum ar fi PIB-ul, forţa de muncă, reţele de transport, industrii etc. Instrumentul este foarte util atât pentru cei care vor să-şi deschidă o afcere într-o anumită zonă, dar şi pentru localităţile mici care nu au bani să-şi promoveze oportunităţile de afaceri.