Motorul contează mult atunci când alegem o maşină. Exceptând, desigur, atuul incontestabil al culorii pentru clientela feminină. Unele mărci se descalifică din start pentru un client mai pretenţios care vrea să aibă la dispoziţie o paletă mai mare de motorizări. Alţii doresc propulosare mai puternice care nu sunt disponibile pe orice marcă. Unora le place benzina, alţii preferă cuplul oferit de diesel. Viitorul este însă, în mod cert, cât se poate de electric. Sau măcar un pic hibrid. Pentru cei cu mai puţină dare de mână GPL-ul este soluţia salvatoare, la fel ca şi pentru transportul urban cu taximetre. Fiecare dintre tipurile de motorizare prezintă avantaje şi dezavantaje.
Motoarele pe benzină sunt cele mai întâlnite motorizări şi cele mai accesibile. Benzina este combustibilul universal şi-l găsim la orice pompă, de pe orice continent. Oferă avantajul unui preţ redus de achiziţie, cel mai mic dintre toate, dar forţa este câştigată prin atingerea unui anumite turaţii, de obicei înalte. Culpul este mai mic faţă de cel al motoarelor diesel, dar senzaţia pe care o dă motorul pe benzină a dezvoltat un segment important de fani. Până la minirevoluţia motoarelor turbo pe benzină, propulsoarele aspirate au făcut legendă. De la cele în doi cilindri de 479 cc de pe celebrele Fiat Nouva 500, la Hemi de 5,4 sau 6,4 litri V6 sau V8 montate de Chrysler în anii 50 pe celebrele muscle care depăşeau 300 de cai putere. Motoarele folosite însă pe majoritatea maşinilor s-au situat între 1 şi 2 litri şi ajungeau la puteri cuprinse între 53 de cai şi 160 de cai. Şi zeci de ani industria a tot lucrat cu astfel de propulosoare, montându-le diverse accesorii electrice pentru a respecta noile norme euro, până a fost lansată în forţă revoluţia downsize turbo.
Revoluţia turbo
Cilindreea s-a micşorat, iar puterea a crescut ameţitor pe baza turbinelor folosite care au forţat scoaterea unei puteri cât mai mari dintr-o cilindree cât mai redusă. Astfel, s-a ajuns la puteri de 200 de cai care sunt livrate de motoare de 1 litru, cu un stres pe măsură pentru componente. Avantajele unei astfel de motorizări turbo pe benzină sunt o putere mărită şi un cuplu consistent dintr-o clinindree redusă, ceea ce se transpune în impozite mai mici, taxe de primă înmatriculare reduse şi un RCA mai mic. De asemenea, producătorii vorbesc de o reducere a cantităţii de noxe eliminate în atmosferă şi de un consum mai mic. Testele au dovedit că avem de-a face cu un consum mai mare în medie decât la motoarele aspirate, mai ales că motoare de un litru care au pretenţia că scot 120 sau 140 de cai putere sunt montate pe automobile care cântăresc peste 1,4 tone. O altă necunoscută, şi implicit o slăbiciune a motorelor turbo pe benzină de cilindree mică, este fiabilitatea lor. Dacă motoarele clasice aspirate pe benzină ajungeau uşor să atingă 200.000 de km, motoarele turbo de clinidree mică lucrează sub stres mult mai mare şi vor avea implicit o viaţă mai scurtă. În plus, sunt mai predispuse defectelor mai ales la partea de turbină care este cea mai solicitată parte a motorului. În sfârşit, pentru că vorbim de tehnologii noi, preţul unui motor turbo pe benzină este sensibil mai mare decât al unui clasic aspirat. Din păcate, iubitorii motorelor aspirate au din ce în ce mai puţine opţiuni pentru că din ce în ce mai puţin producători oferă varianta clasică.
Un motor nou
Nissan a anunţat că a reuşit construcţia unui motor turbo pe principiul compresiei variabile, denumită oficial VC-T, care poate schimba în mod dinamic raportul de compresie a amestecului carburant-aer în cilindri. Acesta se poate situa între 8:1 atunci când șoferul cere performanță și 14:1 atunci când e nevoie de eficiență maximă. "Ingeniozitatea motorului VC-T stă în abilitatea sa de a se autotrasforma și de a crește sau coborî lungimea cursei pistoanelor în cilindri. Computerul sofisticat care controlează acest motor aplică în fiecare moment raportul optim, în funcție de situație", arată Nissan într-un comunicat de presă. Proplusorul va fi prezentat la Salonul Auto de la Paris, la sfârșitul lunii septembrie, şi va fi implementat pe cilindree de 2 litri urmând a fi montat pe modelele Infiniti, gama de lux a lui Nissan.
Alternativa GPL
Proplusoarele pe benzină mai oferă un avantaj. Mai ales pentru cei care nu sunt dispuşi să dea prea mulţi bani pe benzină. Alternativa GPL prespune montarea unei instalaţii pentru folosirea combustibililor alternativi. Deşi există şi instalaţii GPL pentru motoare diesel, ele sunt cvasifolosite pe motoarele pe benzină. Avantajele sunt date de preţul redus al litrului de GPL, la mai puţin de jumătate faţă de benzina de 95, şi o emisie mai redusă. În plus, maşina cu instalaţie GPL capătă un plus de autonomie. Dezavantajul este că automobilul primeşte o construcţie ulterioară, alta decât cea din fabricaţie, motorul este supus la un stres suplimentar, apar noi vizite la service, iar volumul porbagajului se reduce cu echivalentul buteliei de gaz. Unii producători oferă din fabrică instalaţii GPL, iar în unele state există reduceri de taxe pentru automobilele care folosesc gaz.
Dieselgate
Dieselul a devenit în ultimele decenii maşina preferată a europenilor. Cel puţin până la scandalul Dieselgate care a zguduit industria auto şi a dovedit că toate campaniile care încurajau folosirea maşinilor pe motorină pe motiv că sunt mai ecologice s-au bazat pe o imensă înşelătorie. În vreme ce în SUA dieselul a fost aspru criticat pentru efectul cancerigen şi are o cotă de sub 10% din piaţă, în UE cota este de 41%, iar vânzările din ultimii ani au sărit de 50%. Motoarele diesel au avantajul unui cuplu puternic care le fac apte pentru tracţiune grea şi al unui consum mult mai redus decât al motoarelor pe benzină. În plus, preţul motorinei în multe state europene este inferior celui pe benzină. De asemenea, datorită turaţiei mai reduse la care lucrează un diesel şi al unei ungeri mai eficiente, durata de viaţă a unui motor diesel este net superioară celei ale motoarelor pe benzină. Motoarele de 2,5 sau 3 litri diesele montate pe pick-up-uri sau maşini de teren ating frecvent 500.000 de kilometri. Însă pentru industria motorelor diesel se anunţă vremuri grele, nu doar din cauza scandalului Dieselgate şi a noxelor reale mai mari răspândite în atmosferă, ci şi a faptul că revoluţia turbo downsize a benzinarelor le anulează din supremaţia cuplului mare oferit, fără însă a putea concura la capitolul consum. Motoarele pe motorină au taxe mai mari şi sunt mai scumpe şi mai grele decât cele pe benzină.
Vedeta momentului
Motoarele electrice sunt vedetele momentului. Cel puţin în industria auto de vârf şi în vânzările occidentale, pentru că românii se dovedesc în continuare reticienţi în faţa unei astfel de alternative. Nici măcar tichetul eco combinat cu Rabla, de aproape 6.000 de euro, oferit de statul român nu a mişcat prea mult piaţa de la noi. Pe lângă preţul crescut al automobilelor electrice, chiar şi cu bonsul acordat de stat, există o acută lipsă de infrastructură. Numărul staţiilor de încărcarcare de pe teritoriul României aiba dacă a ajuns la 60 de puncte, din care peste jumătate în Bucureşti. Guvernul a demarat un plan de construcţie a unei astfel de infrastructuri, cu ajutorul unor finanţări consistene venite de la UE, dar până la momentul în care nu mai rişti să rămâi în pană de energie în mijlocul drumului mai e cale lungă. Şi reticienţa românilor se vede în vânzări. Dacă până la apriţia tichetului Rabla Plus în România se vânduseră cinci maşini electrice, la nivel mondial vânzările din 2015 au atins 204.000 de unităţi, din care 50.000 doar în Norvegia. În prezent, modelele oferite spre vânzare au o autonomie de exploatare de 100 până la 200 de km şi preţuri cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro. Autonomie mai mare au modelele mai exclusiviste care au preţuri mult mai mari. Avantajele unui automobil electric este preţul scăzut de exploatare – service şi energie – fiabilitate mai mare, taxe zero şi impozite simbolice. Însă deplasare dintr-un oraş în altul în România este o aventură. Alternativa la cei care vor maşini eco fără grija că nu vor găsi o priză în timp util este maşina hibridă cu sau fără posiblitatea de încărcare la priză – plug in. Dezavantajul unor astfel de achiziţii se regăsesc în faptul că sunt mai scumpe decât cele cu motoarele clasice, există o durată limitată de viaţă a bateriei - un subansamblu costisitor şi esenţial – iar serviceul pentru construcţii atât de sofisticate este mai scump. Totodată, o astfel de maşină este mai costisitoare la drum lung decât în traficul infernal de oraş.
- 20.200 de euro, cel mai ieftin automobil electric de cinci locuri. Autonomia maximă a lui Renault Zoe este de 210 km. Statul dă 26.500 de lei
- 109.000 cai putere, cel mai puternic motor din lume. Un diesel pentru vapoare care dezvoltă 7,6 milioane de Nm dintr-o cilindree de 25.480 de litri
motorul Hemi
Motorul Hemi de 5,7 litri introdus de Chrysler în 1951 a transformat giganticele maşini americane în muscle cars
Motorul Nissan
Nissan a anunţat un revoluţionar motor turbo pe benzină cu raport de compresie variabil
Tesla
Tesla rămâne liderul incontestabil al maşinilor electrice, vânzările atingând 80.000 de unităţi în doar un an şi jumătate