Timp de 12 ore, zeci de medici și specialişti în sănătate publică au oferit, în weekend, informaţii şi explicaţii în privinţa vaccinurilor anti-COVID și a vaccinării, într-un „maraton al informării”. Una dintre problemele cu care s-au confruntat în acest val 4 a fost prezentarea tardivă la spital a celor care s-au infectat: unii pentru că nu cred în boală, alții, de teama de spital, de oxigen sau că vor muri dacă ajung la ATI. Au fost cazuri în care pacienții au refuzat nu doar vaccinul, ci și tratamentul medicamentos din spital, chiar și anticorpii monoclonali – terapie pe care a primit-o și președintele SUA, Donald Trump, când a fost infectat cu noul coronavirus –, pe motiv că sunt tratați cu „medicamente experimentale”.
„La începutul pandemiei, da, tratamentul era experimental. Era un virus nou, habar nu aveam cum să-l tratăm, oamenii mureau în toată lumea. (...) Între timp, în țările civilizate, în valurile 2 – 3 – 4 s-a renunțat (n.r. – la anumite medicamente, cum sunt și antibioticele), pentru că s-au făcut studii”, a spus prof. dr. Cristian Băicuș, de la Spitalul Colentina din Capitală, subliniind că nici „anticorpii monoclonali nu mai sunt medicamente experimentale, pentru că deja există studii”, care au fost făcute inclusiv la Institutul Matei Balș.
„Mulți au rămas în paradigma celui de-al Doilea Război Mondial, cu experimentele pe care le făcea Mengele. Ei nu știu că în momentul de față, regulile privind studiile medicale sunt înfiorător de stricte și că fiecare medicament sau dispozitiv medical trebuie să treacă printr-o sită foarte, foarte deasă. Nu există, în momentul de față, în România, vreun spital cu terapie intensivă sau în afara terapiei intensive, unde cineva să dea medicamente așa, că crede el că ar face bine sau că s-a gândit el să facă un studiu. Există comisii de etică, există faze foarte bine stabilite, proceduri foarte bine stabilite ale studiilor. Așa că, de multe ori este bine ca un pacient să fie într-un studiu, pentru că monitorizarea lor este mult mai strictă decât a tuturor celorlalți pacienți”, a explicat dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș.
Număr mai mic de bolnavi, doar în statistici, nu și în spitale
În statisticile oficiale, numărul de cazuri noi a tot scăzut în ultimele două săptămâni, însă medicii spun că această scădere a infectărilor nu se vede în spitale, unde pacienții încă sunt tratați pe holuri, pentru că Unitățile de Primiri Urgențe și secțiile ATI sunt pline.
„Cel puțin la «Marius Nasta», încă nu simțim o scădere a numărului de cazuri care se prezintă și care au nevoie de un pat și de ATI. Din păcate, atunci când te confrunți cu o tulpină Delta extrem de contagioasă, riscul ca numărul de cazuri să fie foarte mare și, de aici, să se selecteze un număr mare de persoane cu forme critice de boală, și dacă punem peste acest lucru și frica, care a venit, aș spune eu, ca un cuvânt de ordine în acest val 4 în mintea tuturor celor care s-au îmbolnăvit, avem practic situația extrem de dificilă prin care trecem în acest moment, în care vin oameni care, chiar dacă au acceptat oxigenoterapia, au semnat în foaie că ei stau în spital cu condiția să nu fie duși în Terapie Intensivă. Această frică este reală, noi am văzut-o destul de des”, a spus dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. Potrivit acesteia, abia când ajunge într-un moment critic, pacientul acceptă transferul în ATI „dacă este loc”.
„Se face terapie intensivă pe secții, nu numai în ATI”
Cu lipsa locurilor la ATI se confruntă, în continuare, și medicii din celelalte spitale care tratează pacienți cu COVID. „La noi, problema nu este că pacientul nu vrea la Terapie Intensivă, ci că, atunci când are nevoie de ATI, nu putem să-l ducem în Terapie Intensivă”, a povestit și prof. Cristian Băicuș de la Spitalul Colentina, iar dr. Letiția Coriu, de la Spitalul Colțea, a subliniat faptul că „se face terapie intensivă pe secții, nu se mai face terapie intensivă numai în ATI”.
Șefa Secției ATI de la Colțea a explicat și de ce este nevoie de intubare la pacienții care au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen decât ar putea primi prin metodele non-invazive, cum sunt măștile de oxigen: se oferă un răgaz plămânului să se vindece.
„Faptul că sunt intubați nu înseamnă că s-a terminat, că acela e sfârșitul. Ei practic sunt intubați și asta facem zi de zi și la anestezia generală, nu este o manevră care să producă deces. Din contră, este o manevră care susține funcțiile vitale și care stabilizează, pentru o perioadă, funcția pulmonară a pacientului, pentru a aștepta puțin vindecarea plămânului în condiții de siguranță”, a explicat specialistul ATI. Dr. Letiția Coriu a ținut să precizeze că doar „un sfert dintre pacienții care ajung în ATI sunt intubați și ventilați mecanic”.
O greșeală pe care o fac foarte mulți dintre cei care se prezintă târziu la medic este să creadă că în boala COVID-19 este vorba doar despre o problemă respiratorie. „Mulți cred că problema este doar respiratorie, dar în infecția COVID, de multe ori, avem insuficiență multiplă de organe, pentru că lipsa de oxigen afectează difuz întreg organismul și creierul, și rinichiul, și cordul ș.a.m.d. Deci bătaia este să nu se ajungă în Terapie Intensivă”, a conchis dr. Apostolescu. Medicul a mai spus, de asemenea, că „cei care vor un nou an trebuie să aibă grijă să supraviețuiască”.
Arafat: Tratamentul, mai toxic decât un vaccin
Și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a subliniat că oamenii nu trebuie să aştepte tratamentul împotriva COVID-19, care este mai toxic decât un vaccin. Acesta din urmă nu face altceva decât să stimuleze sistemul imunitar natural. „Încep să apară tratamente, dar eu vreau să spun la toţi care aşteaptă tratamentul să citească foarte bine: tratamentul e mai toxic decât orice vaccin, deci tratamentul este o substanţă chimică pe care o introduci pentru a trata, pentru a opri virusul respectiv – are un impact asupra corpului, ca orice tratament pe care-l luăm – sunt substanţe chimice pe care le introducem pentru a combate un virus, un microb – pe când vaccinul este un mod de a stimula un sistem imunitar natural, care reacţionează la virusul respectiv”, a declarat Arafat.
29 de medici specialiști și cercetători au participat la „Maratonul Informării”, organizat de Colegiul Medicilor din Bucureşti şi Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
ARN mesager nu are nimic de-a face cu ADN-ul
Tot în cadrul Maratonului Informării, prof. dr. Victoria Aramă, medic infecționist la „Matei Balș” a explicat de ce este total nejustificată teama românilor de vaccinurile anti-COVID: „Vaccinul nu conține virus nici viu, nici mort, nu conține elemente infecțioase, nu conține elemente care să producă infecția. Conține doar o rețetă, un cod, care deține informația în baza căreia celulele noastre din deltoid, acolo unde se injectează vaccinul, vor fi capabile să secrete proteină spike plecând de la descifrarea acestui mic cod. Ca o rețetă de bucătărie, în cuvinte mai simple. În funcție de ea, celulele noastre secretă proteina spike”. Medicul infecționist a mai spus, de asemenea, că ARN mesager nu poate fi comparat niciodată cu ADN-ul celulei umane, iar cele două nu se întâlnesc niciodată. Prin urmare, vaccinul nu poate da nici infertilitate, nici malformații.