Modernizarea spațiilor de detenție, construcţia de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu și modificarea Codului Penal ar trebui să ne scutească de sancțiunea CEDO. Problema, însă, este că toate acestea sunt deocamdată doar la nivel de proiect. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune că va prezenta „o foaie de parcurs”, după decizia de astăzi a Curții Europene.
Măsurile propuse deja de guvernul României ar putea să fie luate în considerare de judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în decizia pe care o dau astăzi pentru țara noastră. Situația penitenciarelor din România este cea care ne-ar putea aduce o amendă uriașă, de până la 80 de milioane de euro anual, așa cum anunța fostul ministru tehnocrat al Justiției, Ralucra Prună, în martie 2016. Decizia-pilot a CEDO privind regimul de detenţie din închisorile româneşti este așteptată de un an, iar țara noastră va avea la dispoziție încă aproape un an şi jumătate pentru a lua măsuri de remediere a deficienţelor constatate de judecătorii europeni. Proiectul de lege a grațierii încă este în dezbatere, la Senat, iar ministrul Tudorel Toader a anunțat și că în câteva zile se va definitiva și proiectul de lege privind modificarea Codului Penal, acestea reprezentând o parte dintre măsurile luate de statul român, care vin în întâmpinarea așteptărilor CEDO, în legătură cu rezolvarea problemei aglomerării penitenciarelor.
Marile așteptări ale ministrului
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat ieri, în cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică a Senatului privind legea graţierii, că are motive de optimism în privința deciziei CEDO, pentru că executivul și-a arătat disponibilitatea de a începe o serie de schimbări. “Guvernul a iniţiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea condiţiilor precare, pentru îndeplinirea exigenţelor stabilite de Convenţia Drepturilor Omului, legislaţia României şi jurisprudenţa CEDO: modernizarea penitenciarelor, construcţia de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul. Acesta a mai spus că speră ca judecătorii europeni să cunoască realitățile din România și să țină cont de ele, astfel încât decizia CEDO să nu fie dată ca și cum noi ar trebui să fim „cei mai buni şi să implementăm cele mai înalte standarde”. Conform ministrului Toader, judecătorii CEDO ar trebui să țină cont în primul rând de „voinţa, determinarea, buna noastră credinţă spre ireversibilitate, spre îndeplinirea standardelor europene, spre respectarea cerinţelor de detenţie din penitenciare”.
Angajații din penitenciare nu au fost consultați
Sindicaliștii din penitenciare spun că nu pot stabili o comunicare eficientă cu actualul ministru și nici măcar Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu are o bună comunicare cu ministerul, în acest moment, deși proiectele legislative ar trebui să fie făcute împreună cu cei care cunosc situația din interior. „Nu avem o comunicare cu actualul ministru. Ne-am văzut o singură dată, este foarte rigid și conservator. În ANP se pensionează toată conducerea și nici măcar cei de la ANP nu au o relație normală cu ministrul. Nu am fost consultați și nici măcar informați, în legătură cu măsurile care se vor lua”, a declarat, pentru Jurnalul Național, Ștefan Teoroc, liderul Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).
Eu personal sper într-o decizie echilibrată, care să înţeleagă condiţiile concrete de la noi, o decizie după care vom veni cu acea foaie de parcurs, măsurile pe care le vom lua pentru îndeplinirea tuturor cerințelor din decizie.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader
Senatul a decis, în şedinţa de ieri, prelungirea termenului de dezbatere la proiectul de lege privind graţierea de la 45 la 60 de zile, la solicitarea Comisiei juridice. Dacă n-ar fi făcut-o, astăzi se împlinea termenul de adoptare tacită, iar proiectul ar fi avansat la Camera Deputaților.