Examinarea clinică și investigațiile paraclinice permit delimitarea clară a mecanismelor de acțiune implicate în apariția răspunsului inflamator sever. Există diverse cauze care pot determina apariția infecțiilor dentare, inclusiv a abceselor dentare, colecții de puroi care rezultă în urma unei reacții inflamatorii acute sau cronice.
Infecţiile bacteriene
Factorul bacterian determină activarea sistemului imunitar local și implicit apariția unor reacţii ce conduc la necroză şi la formarea cavităţii purulente. Mecanismele fiziopatologice includ producerea de toxine şi enzime ce distrug structurile tisulare, consolidând mediul infecţios. În absenţa tratamentului, evoluţia infecţiei poate conduce la extinderea zonei afectate şi la complicaţii severe de natură sistemică.
Inflamaţiile pulpare
Perturbarea homeostaziei pulpare apare în urma infiltrării microorganismale la nivelul pulpei dentare. Evaluarea clinică se bazează pe teste de sensibilitate şi examinare imagistică, care evidenţiază modificările structurale. În cadrul evaluării clinice, medicul dentist poate identifica edeme și semne de distrucție tisulară localizată, asociate cu inflamație periapicală, mobilitate dentară crescută și posibile reacții periostale detectabile radiologic.
Complicaţii post-operatorii
Intervenţiile chirurgicale stomatologice pot determina modificări structurale şi perturbări ale mediului oral, ceea ce favorizează dezvoltarea unor procese infecţioase. Abordarea terapeutică post-operatorie necesită monitorizare atentă a evoluţiei clinice şi paraclinice. În situaţii specifice, utilizarea unui un aparat dentar poate influenţa distribuţia forţelor mecanice şi poate determina presiuni locale inadecvate. Anomaliile biomecanice rezultate favorizează acumularea de bacterii la nivelul gingiilor şi al spaţiilor interdentare, ceea ce agravează starea inflamatorie.
Traumatisme dentare
Impactul mecanic asupra structurii dentare declanşează modificări ce conduc la deteriorarea peretelui pulpar şi la destabilizarea barierei microbiene. Traumatismele determină fracturi dentare şi expunerea zonelor interne, ce facilitează infiltrarea microorganismelor patogeni. Investigaţiile radiologice şi clinice evidenţiază modificări structurale care servesc drept portal de intrare pentru bacterii.
Igiena orală precară
Neglijarea igienei cavităţii bucale determină acumularea plăcii bacteriene şi formarea tartrului, ce facilitează apariția infecției. Neglijarea importanței periajului dentar zilnic și a igienizărilor profesionale efectuate la intervale regulate de timp se asociază cu un risc mai mare de abces dentar sau alte forme de infecții orale mai mult sau mai puțin severe.
Caria dentară profundă
Distrucția tisulară cauzată de caria dentară reprezintă o cauză frecventă a dezvoltării proceselor infecțioase care pot conduce la formarea unui abces dentar. Caria profundă favorizează pătrunderea bacteriilor prin smalț și dentină până la nivelul camerei pulpare, unde flora microbiană declanșează o reacție inflamatorie intensă. Invazia microorganismelor generează necroză pulpară și compromite vascularizația internă, ceea ce permite extinderea infecției spre apexul radicular și structurile periapicale.