1 Decembrie 1918 , la Alba Iulia. In cetatea simbol a neamului romanesc, pe langa delegatii oficiali (1228), s-au adunat romanii veniti din toate colturile tarii. Bucuria reintregirii neamului era fara margini. Straie de sarbatoare, steaguri tricolore, poate ca niciodata romanii nu fusesera mai uniti. Romania Mare se nastea sub ochii lor. Printre acestia se afla si unicul om care a imortalizat Unirea: Samoila Marza, din satul Galtiu.
Samoila Marza s-a nascut la 18 septembrie 1886. Dupa liceu, in perioada anilor 1909-1911, este trimis la Sibiu, unde devine ucenicul fotografului sibian Iainek. In timpul primului razboi mondial, Marza este recrutat de autoritatile austro-ungare, fiind trimis pe front, in Galitia. In cadrul luptelor a ajuns pana la Riga, Letonia. In 1916 este incadrat in serviciul topografic si fotografic al armatei. Spre sfarsitul razboiului, Samoila Marza ajunge la Trieste, Italia, de unde va pleca la Viena. In capitala Austriei, Marza reuseste sa faca trei clisee fotografice care surprind sfintirea primului tricolor al Consiliului National Roman Militar (era 14 noiembrie 1918). Aceasta intalnire istorica s-a petrecut in prezenta generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu si a celorlalti militari romani din Viena.
Stiind ca in Ardeal se pregateau evenimente istorice, Marza pleaca spre Alba Iulia. Din pacate, el nu a avut credentional (permis) sa intre in sala in care se decidea Unirea, dar a putut lua pulsul multimii sosite la Marea Adunare Nationala. Fusese acordat un singur credentional, albaiulianului Bach, fotograf german, care (de frica sau pentru ca nu era de acord cu evenimentele care se derulau) nu s-a prezentat la Sala Unirii.
Samoila Marza a realizat cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Nationala, dintre care trei cu multimile venite si doua cu tribunele oficiale la care a fost citit actul Unirii in fata Marelui Sfat National si a poporului de catre dr Aurel Vlad si episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.
In aceeasi zi a mai realizat patru fotografii: una cu stegarul Ion Arion mort (impuscat in gara din Teius in timp ce se deplasa spre Alba Iulia) si trei cu delegatia din satul natal, inainte de plecarea spre Alba Iulia.
Aparatul care a imortalizat Unirea are si el o poveste, ne spune dr Tudor Rosu, de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. "A fost cumparat, conform relatarii mai tarzii a sotiei fratelui lui Marza, in felul urmator: «spunea soacra si mama lui S. Marza ca o vandut o parechie de boi si o dat bani la Samoila ca sa-si cumpere aparat de fotografiat». Aparatul cu burduf a facut parte multa vreme din dotarea lui Samoila Marza. Cu acelasi aparat a fotografiat si alte evenimente importante petrecute la Alba Iulia si in zona, ca de exemplu vizita Regelui Ferdinand din 1919, sarbatorirea a 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu (in 1924), serbarile Unirii din 1929 si multe altele." Se pune intrebarea de ce a realizat doar cinci fotografii la Unire. "Tehnica pe care o detinea era destul de greu manevrabila, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care a realizat doar cinci poze pe Platoul Romanilor, locul unde se adunase multimea la 1 Decembrie: aparatul, trepiedul, cliseele pe sticla erau foarte grele si prin urmare dificil de mutat dintr-un loc in altul. Un alt motiv a constat in conditiile meteorologice neprielnice fotografiei, fiind vreme innourata."
Aparatul se afla astazi la Muzeul Unirii din Alba Iulia, fiind achizitionat in 1967 direct de la Samoila, alaturi de aparatul de marit si cliseele pe sticla. "Se pregateau atunci serbarile pentru semicentenarul Unirii (1968). Cu banii castigati, Samoila si-a cumparat un aparat modern cu care planuia sa faca poze la evenimentul ce urma. Nu a mai reusit sa isi duca la bun sfarsit planul, decedand in 19 decembrie 1967."
La inceputul anului 1919, Samoila Marza si-a publicat fotografiile intr-un album intitulat "Marea adunare de la Alba Iulia in chipuri". Albumul a fost prezentat de delegatia romana si la Conferinta de pace de la Versailles, pentru ca aliatii sa vada clar sustinerea populara de care s-a bucurat evenimentul de la Alba Iulia. Alte exemplare au fost trimise Regelui Ferdinand I, primului-ministru Ion C. Bratianu, presedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Berthelot si altor personalitati ale vremii.
In ultimii ani de viata a dus un trai sarac, fiind nevoit sa-si vanda unele clisee fotografice.
"Traiasca neamul romanesc!"
"Frati romani! A batut ceasul!
Dupa suferinte indelungate, dupa jertfe supraomenesti ce le-a adus neamul nostru, a rasarit, in sfarsit si pentru noi, clipa sfanta a libertatii!
Frati romani, bucurati-va!
Lanturile sclaviei s-au prabusit in tina si neamul nostru isi inalta fruntea obidita de pana acum si priveste in jur de sine ca popor liber, ce singur are dreptul de a dispune asupra sortii sale.
Laudat sa fie Dumnezeul popoarelor ca ne-a invrednicit sa ajungem aceasta sfanta zi!
Laudat sa fie amintirea atator mii si mii de eroi-martiri, frati ai nostri, cari prin sangele varsat au stropit din belsug glia stramoseasca, pana ce a rasarit din ea floarea sfanta a libertatii, egalitatii si fratietatii tuturor popoarelor din lume. (…)
Mergeti inainte mandri, cu fruntea ridicata, pentru a va inchina Dumnezeiescului Soare al libertatii, ce a rasarit, in sfarsit, si pentru noi!
Desteapta-te, romane!
Visul urat al trecutului sa ramana uitat in intuneric – sa-l uitam cu totii ca si cand n-ar fi fost! (…)
Traiasca Neamul Romanesc!
Blaj, 4 noemvrie n. 1918"
Unirea – foaie bisericeasca / Blaj, luni, 4 noemvrie 1918
Ceasul mantuirii
"Istoria ne cheama la fapte. Mersul irezistibil al civilizatiunii omenesti a scos si neamul nostru romanesc din intunericul robiei la lumina cunostintei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte si vrem sa traim alaturi de celelalte natiuni ale lumei, liberi si independenti. (…) Toate neamurile din preajma noastra si-au determinat viitorul prin rezolutiuni, in conformitate cu sufletul lor national. E randul nostru acum. Natiunea romana din Ungaria si Transilvania are sa-si spuna cuvantul sau, hotarator, asupra sortii sale si, acest cuvant va fi respectat de lumea intreaga, el este chiar asteptat pentru ca, la gurile Dunarii si pe drumul larg, unde comunica pulsul vietii economice intre Apus si Rasarit, sa se poata infaptui ordinea, si neamurilor prejmuitoare sa li-se procure tihna trebuitoare la munca binecuvantata spre desavarsirea umana. In scopul acesta convocam Adunarea Nationala a natiunii romane din Ungaria si Transilvania la Alba Iulia, cetatea istorica a neamului nostru, pe ziua de Dumineca, in 18 Noemvrie v. (1 Decemvrie st. n) a.c. La orele 10. a.m. (…) Suntem convinsi ca, (…) la aceasta istorica adunare, unde se va hotari soarta neamului nostru poate pentru vecie, se va prezenta insusi poporul romanesc in numar vrednic de cauza mare si sfanta. (…)Fii tare neam romanesc, in credinta ta, caci, iata, se apropie ceasul mantuirii tale."
Romanul/ Arad, 8/21 nov.1918