Cercetarea agricolă, falimentată de interese obscure şi indiferenţă

Anii scurşi de la revoluţie au trecut ca un tăvălug peste cercetarea agricolă românească. Sistemul național de cerceta­re științifică aflat în subordinea şi coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) a devenit tot mai mic. Suprafeţele agricole destinate cercetării s-au redus de la 184.422,3 ha în anul 2002 la 41.519,5 ha în anul 2016, iar sistemul s-a depopulat de cercetători, numărul lor ajungând la doar 467 anul trecut.

Numărul total al cercetă­torilor de la nivelul ASAS și al unităților subordonate a scăzut continuu și dramatic, an de an, astfel încât, dintr-un total de 1.048 cercetători în anul 2009 s-a ajuns la 467 de cercetători în anul 2016, reprezentând 44,6% față de 2009.

Se vrea cercetare agricolă, dar nu există terenuri

În perioada 2002-2009, ASAS a pierdut circa 75% din suprafaţa agricolă destinată cercetării, aceasta scăzând de la 184.422,3 ha în anul 2002 la 44.689,4 ha în anul 2009. Acestei suprafeţe i s-a schimbat destinaţia prin hotărâri succesive ale Guvernului şi legi, dar şi ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice și juridice. Deciziile care au mutilat cercetarea agricolă au fost însă mereu contestate de condu­cerea ASAS, lucru care s-a întâm­plat abia în anul 2009 prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS și a sistemului de cercetare-dezvoltare agricolă.

Subvenţia, tot mai mică

Potrivit unui audit realizat de inspectorii Curţii de Conturi la ASAS care a vizat perioada 2009-2016, principala cauză care a generat acest dezastru a fost subfinanţarea sectorului.

Prin urmare, s-a ajuns în situ­aţia suspendării sau abandonării multor programe de cercetare în domeniile unor specii vegetale, leguminoase, animale şi rase locale de păsări aflate în derivă genetică.

Imposibilitatea motivării suficiente a cercetă­torilor pentru menținerea lor în sistem, precum și imposibilitatea înlocuirii acestora cu speci­aliști tineri i-au făcut pe mulţi să se reorienteze către entități concurente din mediul privat.

Dacă în anul 2009 ASAS şi unităţile subordo­nate au primit subvenţii în valoare de 5.313 mii lei faţă de un necesar de 6.350 mii lei, în 2016 s-a ajuns în situaţia să se aloce subvenţii în sumă de 23.179 mii lei faţă de un necesar de 154.054 mii lei.